Ascultă Radio România Iași Live

Sfârşitul pe care nu-l bănuiai: Apocalipsa va veni din Amazonia?

Publicat de Andreea Drilea, 17 ianuarie 2015, 07:31

Sfârşitul lumii. Dispariţia civilizaţiei umane aşa cum o cunoaştem în prezent. Apocalipsa finală, cea care va aduce întreaga omenire la nivelul Epocii de Piatră. Nimic nu pare să ne preocupe maimult decât modul în care o vom sfârşi cu toţii. În această privinţă, oamenii şi-au imaginat-o în cele mai diverse scenarii (unele dintre ele înspăimântător de realiste) precum: război mondial cu arme nucleare, asteroid sau cometă care va lovi Pământul, supervulcan care ne va lăsa fără atmosferă, un virus care ne va extermina pe toţi, foamete generalizată şi criza apei pobabile, etc. Însă puţini sunt cei care ştiu că dacă imensa Amazonie va fi defrişată, sfârşitul cel hâd nu ne va ierta pe toţi şi va veni sub forme imposibil de evitat.

De ce este atât de importantă pădurea amazoniană?

Încă de la începuturile studiilor complexe care vizează importanţa pădurilor pentru salvarea planetei noastre de dezastre climaterice, uriaşa (pe atunci) pădure amazoniană s-a evidenţiat drept cel mai important „motor” de producere al oxigenului şi nu numai.

Chiar şi astăzi, în ciuda defrişărilor sălbatice şi haotice la care a fost şi este în continuare supusă, selva (cum este denumită de localnicii brazilieni) amazoniană a rămas singura pădure tropicală de mari dimenisuni rămasă pe planetă. Pădurile şi junglele umede din vestul şi centrul Africii, precum şi cele similare ca nişă ecologică din sud-estul Asiei, o duc chiar mai rău, fiind palide umbre ale pădurilor care erau acum circa 100 de ani.

Însă Amazonia nu mai poate fi salvată de dimensiunile sale aparent uriaşe. Foamea de bani a oamenilor de rând precum şi a autorităţilor lacome, inconştienţa sinucigaşă a marilor companii forestiere occidentale şi chineze, creşterea fără oprelişti a populaţiei în America de Sud, nevoia de teritorii noi pentru agricultură şi creşterea animalelor, arderea pădurilor, cu toate acestea au afectat fără speranţă de redresare, fragilul ecosistem de aici, ecosistem care a evoluat liniştit şi firesc timp de milioane de ani, reglând astfel clima pe întreaga planetă.

Turme de vite care pasc pe locul unde fusese înainte o parte din pădurea amazoniană din Brazilia.

Turme de vite care pasc pe locul unde fusese înainte o parte din pădurea amazoniană din Brazilia.

Pentru populaţiile locale, pădurea amazoniană este deopotrivă casă, adăpost şi sursă de hrană precum şi creuzet al propriilor culturi. Odată cu distrugerea pădurilor de aici, triburi întregi şi populaţii dispar odată cu modul lor de viaţă care este strâns legat de existenţa junglelor. Toate aceste triburi trăiau adaptate acestui mediu timp de milenii, unele dintre triburile amazoniene nu au intrat în legătură nici până în prezent cu lumea înconjurătoare. Culturile, poveştile, limbajele şi toate cunoştinţele lor nepreţuite legate de Amazonia vor fi pierdute pentru omenire.

Însă drama cea mare ţine de tăierea fără cruţare sau plan minim de împădurire a copacilor de aici. Spre deosebire de uriaşa taiga siberiană care întrece în mărime pădurea amazoniană, dar unde cresc îndeosebi specii de conifere, în bazinul Amazonului cresc în proporţie de peste 90%, specii de arbori cu frunze căzătoare, adică tocmai copacii care prin respiraţia lor produc cea mai mare cantitate de oxigen între speciile de abori.

Acest detaliu, este unul vital pentru existenţa vieţii pe Terra. Cu atât mai mult cu cât dioxidul de carbon este un gaz emis deopotrivă din surse naturale sau din cele produse de om. Însă în ultimii 150 de ani, mai precis odată cu Era Industrială, activităţile industrial-economice ale omenirii au trimis în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, cu precădere în urma arderii combustibililor fosili precum gazele naturale, cărbunele şi petrolul.

Pădure tăiată pentru a face loc păşunilor.

Pădure tăiată pentru a face loc păşunilor.

În condiţii naturale, plantele şi arborii absorb surplusul de dioxid de carbon din atmosferă prin fotosinteză, un important şi complex proces biologic în urma căruia oxigenul este eliberat în atmosferă în timp ce o mare cantitate de carbon este depozitată în plante, căci are un rol vital în creşterea şi dezvoltarea acestora.

Prin urmare, fără pădurile din zona tropicală (păduri care adăpstesc cea mai bogată biodiversitate din lume) efectul de seră în care surplusul de dioxid de cabon din atmosferă duce la pericole uriaşe, va fi cu mult mai pronunţat, grăbind schimbări climaterice pe toată suprafaţa planetei, schimbări atât de drastice încât pot fi asemuite fără a greşi prea mult cu adevărate Apocalipse. Pe lângă aceste dezastre provocate de defrişări, arderea pădurilor amazoniene pentru a obţine rapid teren cultivabil duce şi ea al un surplus de dioxid de carbon în atmosfera şi aşa suprasaturată a planetei.

De obicei, acolo unde erau păduri amazoniene, apar păşuni pentru vite sau monoculturi agricole. Păşunile ajung să fie populate de turme uriaşe de vite, care la rândul lor elimină mari cantităţi de CO2. Cum selva amazoniană dispare cu viteza fulgerului, dioxidul de carbon nu mai este transformat prin fotosinteză, iar monoculturile de plante care au înlocuit pădurile virgine absorb doar o mică parte din cantitatea totală absorbită şi prelucrată de copaci.

Imagine din avion cu pădurea amazoniană ciuntită şi fragmentată pentru a face loc terenurilor agricole.

Imagine din avion cu pădurea amazoniană ciuntită şi fragmentată pentru a face loc terenurilor agricole.

Situaţia a ajuns atât de gravă în prezent, încât experţii ecologi avertizează că defrişările amazoniene se fac vinovate de creşterea nivelului CO2 în acelaşi procent cu gazele de eşapament produse de toate automobilele din lume. Pădurile tropicale mai au un rol vital pentru planetă, anume acela de reglator al apei din atmosferă.

Evapotranspiraţia, un complex fenomen prin care evaporarea şi transpiraţia arborilor influenţează norii şi ploile, influenţează clima la nivel global prin circulaţia regulată a curenţilor atmosferici, precum şi a curenţilor oceanici.
Unii savanţi avertizează dacă nu se iau măsuri drastice de protecţie, circa 55% din suprafaţa împădurită a Amazoniei va dispare până în anul 2030.

Răzbunarea pădurilor şi fenomenul El Nino

Prima legătură dintre defrişarea Amazoniei şi gravele dereglări climatice din ultimele decenii a fost cea semnalată de cercetătorii care au studiat legătura dintre tăierile copacilor şi regularitatea cu care apărea celebrul, deja, fenomen intitulat El Nino.

Despre El Nino şi efectele sale devastatoare nu doar pentru America de Sud, ci şi pentru Europa s-a publicat foarte mult. Însă realitatea cu adevărat cutremurătoare a apărut după ce oamenii de ştiinţă au descoperit că distrugerea de-a dreptul prostesc-sinucigaşă a pădurilor amazoniene influenţează circulaţia aşa numitului Curent Termosalin care reglează anotimpurile precum şi clima în parametrii normali cu care specia umană s-a obişnuit de mii de ani.

Dereglarea sau chiar oprirea circulaţiei acestui curent din Oceanul Planetar va declanşa fără doar şi poate un dezastru ecologic şi climateric care poate fi numit fără nicio exagerare – Apocalipsa climei!

Aşa este distrusă pădurea amazoniană, iar arborii sunt vânduţi pe sume de nimic.

Aşa este distrusă pădurea amazoniană, iar arborii sunt vânduţi pe sume de nimic.

Căldura din atmosferă este transportată dintre Ecuator spre Poli nu doar prin curenţi atmosferici ci şi prin curenţi oceanici. În cazul acestora apele calde se deplasează la suprafaţă, iar cele reci la adâncimea oceanelor. Cel mai cunoscut curent local din cadrul Circulaţiei Termosaline este Curentul Gulf Stream, care transportă apele calde din Caraibe în nordul Atalnticului. Acolo apele calde se evaporă în atmosferă iar ca efect imadiat, clima din vestul Europei este mai blândă şi mai caldă decât cea din estul acestui continent.

O întrerupere sau încetinire a Circulaţiei Termosaline la nivel planetar va apare mai devreme sau mai târziu ca urmare a efectelor încălzirii globale. Acest fenomen nefast va duce la răcirea sau din contră încălzirea fără precedent a numeroase zone de pe planetă, România nefiind deloc la adăpost de aceste consecinţe.

Cu toate că experţii consideră că cele mai afestate zone vor fi Insulele Britanice, Franţa şi ţările scandinave, care sunt încălzite de Curentul Gulf Stream, nimeni nu poate prevede cu precizie zonele afectate, dar efectele vor fi resimţite de întreaga omenire.

Dereglarea Marii Circulaţii Termosaline poate duce la furtuni şi uragane devastatoare, perioade de secetă prelungită, inundaţii cumplite şi chiar cutremure de mare intensitate, într-un cuvânt fenomene care pot duce la foamete generalizată, războaie pentru resurse naturale şi mari migraţii de oameni în căutare de apă şi alimente, migraţii care vor duce la nenumărate războaie locale şi în egală măsură regionale.

Va fi o Apocalipsă în toată puterea cuvântului, dar un sfârşit nebănuit în prezent, o dramă planetară declanşată de puternicii lumii care vor să facă bani cu orice preţ din tăierea pădurilor amazoniene şi nu numai a lor. Frumoasa şi fascinanta Amazonie, de a cărei existenţă depinde sănătatea şi prosperitatea întregii lumi, nu este doar punctul de echilibru care permite clima din prezent, ci şi „plămânul viu şi verde” care singură absoarbe şi neutralizează mai mult de 20% din dioxidul de carbon emis de civilizaţia industrială umană.

Imagine apocaliptică marcată de secetă, moarte şi schimbări ale climei.

Imagine apocaliptică marcată de secetă, moarte şi schimbări ale climei.

Dacă în urma defrişării Amazoniei, cele 20% procente de dioxid de carbon la nivel planetar nu vor mai putea fi prelucraţi, Apocalipsa climaterică se va năpusti cu toate puterile asupra omenirii.
În plus, cum Amazonia este sursa unei cincimi din cantitatea de apă dulce din toată lumea, bazinul hidrologic al Amazonului joacă un rol decisiv în circulaţia curenţilor atmosferici regionali şi planetari.

Condensarea apei, evaporarea şi transpiraţia fluidului vieţii deasupra Amazoniei sunt factorii cheie ai circulaţiei şi frecvenţei ploilor în întreaga lume nu doar în America de Sud. Nebunia lăcomiei umane a deranjat însă acest mecanism natural de menţinere a vieţii în armonie. Aşa s-a întâmplat în anul 2005 când o secetă prelungită în Amazonia a avut ca efect eliberarea unui miliarde de tone de dioxid de carbon în atmosfera terestră.

De altfel, în luna februarie a anului 2010, un raport dat publicităţii de experţi din cadrul Băncii Mondiale avertiza că dacă se vor continua defrişările iar Amazonia va mai avea doar 20% din suprafaţa împădurită pe care o avea acum 70 de ani, dereglările climatice iminente acestui dezastru ecologic vor duce la războaie şi crize de neimaginat în prezent. Conform aceloraşi experţi, distrugerea Amazoniei va duce la întreruperea Circulaţiei Curentului Termosalin şi la topirea calotelor glaciare din Antarctica şi Arctica.

Toate aceste fenomene vor declanşa reacţii în lanţ care vor fi nu doar incontrolabile de către oameni, dar vor duce la sosirea adevăratei Apocalipse. Cea cauzată de dezechilibrul ecologic planetar care a atins punctul non-retur din care Terra nu se mai poate autovindeca. (descopera.ro)

Etichete:
Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist
Fapt divers luni, 16 noiembrie 2026, 11:14

Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist

Postul cu echilibru îți protejează sănătatea. Recomandări medicale pentru o imunitate puternică și protejarea celor vulnerabili! Intrăm...

Cum ținem postul fără să ne punem sănătatea în pericol. Recomandările unui medic infecționist
Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film
Fapt divers duminică, 15 noiembrie 2026, 08:13

Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film

Pelicula ‘FJORD’ a primit 5 nominalizări cea de-a 39-a ediţie a Premiilor Europene de Film, conform unui comunicat Vodoo Films, care...

Filmul ‘FJORD’, de Cristian Mungiu, a primit 5 nominalizări la Premiile Academiei Europene de Film
Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri
Fapt divers joi, 12 noiembrie 2026, 09:55

Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri

Peste 11,5 milioane de aplicări venite din partea a 523.000 de candidați au fost înregistrate în primele 10 luni ale anului pe eJobs.ro, cea mai...

Comunicat de presă – Analiză eJobs: Gen Z trimite cele mai multe aplicări pe eJobs.ro, candidații de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri
Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului
Fapt divers luni, 9 noiembrie 2026, 11:49

Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului

București, 9 noiembrie 2026: Dincolo de statistici, sărăcia în rândul copiilor este resimțită de aceștia prin lipsurile pe care le au și...

Salvați Copiii România anunță cea de-a 26-a ediție a Festivalului Brazilor de Crăciun, polul de solidaritate al anului
Fapt divers luni, 9 noiembrie 2026, 11:13

Cangurul Lingvist – Engleză revine pe 19 noiembrie. Elevii din clasele I–XII sunt invitați să își testeze cunoștințele, logica și intuiția

București, 6 noiembrie 2026. Au început înscrierile pentru o nouă ediție a Concursului Internațional Cangurul Lingvist – Engleză,...

Cangurul Lingvist – Engleză revine pe 19 noiembrie. Elevii din clasele I–XII sunt invitați să își testeze cunoștințele, logica și intuiția
Fapt divers duminică, 1 noiembrie 2026, 19:16

(INTERVIU) Scriitoarea Gabriela Adameșteanu: „În acest moment, mă îngrijorează, în primul rând, asaltul Inteligenței Artificiale asupra cărților, care este egal cu scăderea drastică a numărului de cititori. Generația care a apucat, în pandemie, să fie blocată pe ecrane, a ieșit marcată și mult mai doritoare să vadă imagine.”

„Gabriela Adameșteanu se distinge prin calitatea scriiturii și prin privirea melancoliei” – în acest fel o descrie Raffaële Rérolle, în...

(INTERVIU) Scriitoarea Gabriela Adameșteanu: „În acest moment, mă îngrijorează, în primul rând, asaltul Inteligenței Artificiale asupra cărților, care este egal cu scăderea drastică a numărului de cititori. Generația care a apucat, în pandemie, să fie blocată pe ecrane, a ieșit marcată și mult mai doritoare să vadă imagine.”
Fapt divers vineri, 30 octombrie 2026, 11:16

41,7% dintre părinții care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Peste o treime dintre părinții din diaspora afirmă că relația cu copilul a devenit mai distantă

Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de granițe Proiect derulat de Organizația Salvați Copiii și finanțat de Departamentul pentru Românii de...

41,7% dintre părinții care lucrează în străinătate intenționează să revină definitiv în România în următorii ani. Peste o treime dintre părinții din diaspora afirmă că relația cu copilul a devenit mai distantă
Fapt divers duminică, 25 octombrie 2026, 19:33

(INTERVIU) Lavinia Braniște: „Deși suntem în atâtea straturi de criză, mi se pare că lumea cărții traversează un moment bun – au apărut festivaluri noi de carte, se citește, e lume pe Internet care construiește în jurul cărților.”

Scriitoarea Lavinia Braniște se află pe lista scurtă a „Prix Médicis étranger 2026”, cu romanul „Camping”, publicat, anul acesta, în...

(INTERVIU) Lavinia Braniște: „Deși suntem în atâtea straturi de criză, mi se pare că lumea cărții traversează un moment bun – au apărut festivaluri noi de carte, se citește, e lume pe Internet care construiește în jurul cărților.”