Vaslui: 37% dintre elevii de clasa a VIII-a vor să plece din ţară (studiu SNSPA)

Publicat de Andreea Drilea, 18 octombrie 2024, 16:58

37% dintre elevii de clasa a VIII-a de la şcolile din judeţ vor să plece să muncească în străinătate, 38% sunt nehotărâţi şi doar 25% afirmă că îşi doresc să rămână în ţară, potrivit unei cercetări derulate de reprezentanţi ai Facultăţii de Ştiinţe Politice, Departamentul Sociologie, din cadrul SNSPA Bucureşti.

Cercetarea sociologică ‘Inegalităţile sociale în învăţământul românesc’, desfăşurată în 25 de unităţi şcolare din judeţ pe un eşantion de 397 de elevi din mediul urban şi 339 de elevi din mediul rural, şi-a propus ilustrarea dificultăţilor de participare la educaţie ale elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Vaslui, analiza motivaţiilor şi aspiraţiilor educaţionale şi ocupaţionale ale elevilor, analiza aspectelor legate de participarea şcolară şi timpul dedicat învăţării, de relaţia cu cadrele didactice şi părinţii, de petrecerea timpului liber şi de alte aspecte ce ţin de viaţa cotidiană a elevilor, dar şi analiza factorilor care influenţează rezultatele la Evaluarea Naţională.

‘Am încercat să analizăm şi planul de viitor în legătură cu migraţia transnaţională şi vedem un procent foarte, foarte ridicat de persoane care au declarat ‘da’. 37% declară ‘da’, 25% declară ‘nu’ şi 38% nu sunt siguri, deci e foarte probabil să fie şi mai mulţi de fapt. Există această aspiraţie de migraţie care cumva este un model de reuşită în multe dintre comunităţi, mai ales în cele rurale, în care mobilitatea socială ascendentă este mai rapidă dacă ajungi să lucrezi în străinătate decât dacă lucrezi în România şi reflectă şi oportunităţile destul de reduse probabil, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional. Înseamnă că nu observi că există foarte multe oportunităţi în plan ocupaţional, că foarte mulţi oameni sunt migranţi pentru muncă în străinătate şi atunci te gândeşti că şi tu ar fi bine să faci acest lucru’, a spus Sebastian Ţoc, asistent universitar la SNSPA Bucureşti.

Lectorul universitar de la SNSPA Bucureşti Bogdan Florian a subliniat că în urma cercetării derulate în cele 25 de şcoli din judeţul Vaslui s-a conturat ideea că, în ciuda eforturilor făcute de şcoală, rolul cel mai important în ceea ce priveşte accesul la educaţie al copiilor îl are familia. Acesta a remarcat buna colaborare cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, care au susţinut demersul SNSPA şi a menţionat că datele desprinse în urma raportului de cercetare ar fi fost similare şi dacă studiul ar fi fost realizat în alte judeţe din ţară.

‘Există această discuţie, care este foarte larg răspândită şi în lumea ştiinţifică de foarte mult timp, despre ce contează mai mult: să ai o şcoală bună, cu oameni bine pregătiţi sau să ai o familie care să-ţi ofere sprijin, care să fie alcătuită din persoane cu un statut socio-economic ridicat, să aibă venituri bune şi educaţie de un nivel ridicat. Ce e mai bine pentru copii? (…) Cel puţin în cazul acestor date la care am avut noi acces, intuiţia mea e că (…) oricâte eforturi ar face şcoala, mediul familial contează mult mai mult. Datele pe care le avem şi pe care o să le puteţi vedea analizate detaliat în raport când îl vom publica arată că oricât de mult efort depun cadrele didactice şi oricât de bine pregătită şi de bine echipată este o şcoală, ea poate să facă doar atât. Atunci când ai părinţi care au un nivel scăzut de educaţie, şansele ca acei copii să obţină nişte rezultate şcolare la genul acesta de testări standardizate la nivel naţional sunt din start foarte jos’, a precizat Bogdan Florian.

Cadrele didactice şi studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Departamentul Sociologie, din cadrul SNSPA au concluzionat că rezultatele obţinute de elevii participanţi la studiu sunt influenţate puternic de mediul de rezidenţă al şcolii unde învaţă şi, în egală măsură, de nivelul de educaţie al părinţilor. Aceştia au apreciat că bunăstarea materială a familiilor din care provin elevii este un al doilea factor care influenţează notele obţinute şi contribuie la consolidarea unor diferenţe semnificative între diferite grupuri de elevi.

În acelaşi timp, componenta educaţională, activităţile educaţionale derulate în cadrul şcolii sau cele susţinute din resurse private cum ar fi pregătirea suplimentară sau meditaţiile individuale au la rândul lor un impact asupra notelor obţinute, însă relativ mai redus faţă de factorii anteriori, iar aspiraţiile şi alegerile educaţionale sunt puternic influenţate de factori sociali şi economici, mediul de rezidenţă, statutul socio-ocupaţional şi educaţional al părinţilor sau de plecarea la muncă în străinătate a părinţilor, mai arată studiul. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro