Ponderație și moderație la mesele de Paști! Conf.univ.dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, cu Mihai Florin Pohoață, la ”Pulsul Zilei” – 07.04 2026.

Aproape toate preparatele tradiţionale de Paşti conţin multe grăsimi sau au ingrediente incompatibile din punct de vedere nutriţional, motive pentru care sunt greu de digerat.

Publicat de mihaipohoata, 7 aprilie 2026, 12:04

Drobul, de exemplu, cade greu dacă este preparat cu orez iar asocierea dintre organele tocate, care au mult mai multă grăsime decât carnea, cu amidonoase (orezul) nu este sănătoasă.

Mielul care are sub zece kilograme creşte riscul de indigestie și ar fi de preferat să cumpărăm o bucată dintr-un miel mai mare decât un miel mic întreg.

Ouăle pot provoca indigestii dacă mâncăm mai mult de două pe zi sau dacă le consumăm seara iar mai puţin periculoase sunt ouăle fierte moi.

Ouăle de raţă trebuie însă fierte bine, pentru că pot fi contaminate cu salmonela.
Cumpătarea este regula numărul unu pentru masa de Paşti pentru că preparatele grase consumate în cantităţi mari pot provoca crize biliare şi pancreatită, mai ales dacă sunt „stropite” şi cu alcool.

Crizele de pancreatită sunt uneori atât de grave, încât pot duce chiar la deces.
Persoanele cu dischinezie biliară pot face crize dureroase în urma unei mese îmbelşugate, bolnavii cu ulcer pot, de asemenea, să aibă crize, dar să sufere şi hemoragii digestive, diabeticii pot face crize hiperglicemice, iar bolnavii cu hepatită pot creşte încărcătura grasă a ficatului.

Şi hipertensivii trebuie să fie precauţi, pentru că excesele alimentare le pot provoca puseuri de hipertensiune.
Obiceiul unora de a se aşeza la masă noaptea, după slujba de Înviere, nu este deloc recomandat, pentru că organismul se pregăteşte pentru somn, şi nu pentru digerarea alimentelor.
Masa cu preparatele tradiţionale ar trebui luată în ziua de Paşti, la prânz şi ar trebui să înceapă cu o salată, de preferat de andive, pentru că ele stimulează secreţia biliară.

După aceasta, ar trebui să facem o pauză de 30 de minute, timp în care putem bea un păhărel de lichior de plante.

Întotdeauna ar trebui să încercăm să mâncăm un singur fel de mâncare, după care să luăm o pauză.

Ar fi mai bine să continuăm cu friptura şi cu drobul şi de-abia apoi cu ciorba de miel, tot cu pauze între.
Moderaţie ar trebui să avem şi cu alcoolul, care este nociv pentru ficat iar cei care depăşesc totuşi măsura pot atenua mahmureala bând multă apă, evitând deshidratarea şi durerile de cap.

Zeama de varză şi murăturile sunt remedii antimahmureală deja tradiţionale pentru că stimulează digestia şi atenuează greaţa.

Evitaţi cofeina de orice fel (cafea, cola, ciocolată), pentru că accentuează starea neplăcută.

Mâncaţi, în schimb, legume şi fructe, în special banane şi citrice, despre care specialiştii susţin că atenuează simptomele mahmurelii.

Un ceai de anghinare poate fi, de asemenea, benefic iar ideea că putem scăpa de mahmureală bând în continuare nu este decât un mit.

Mai mult alcool înseamnă doar  amânarea mahmurelii.
Precauţie trebuie să aveți și la pastilele cu enzime!
Indigestiile, balonarea şi crizele biliare pot fi atenuate  cu ananasul crud, kiwi şi ghimbirul pe care ar trebui să le mâncăm în timpul mesei pentru că ghimbirul taie şi senzaţia de greaţă.

Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe recomandă ponderația și moderația la masele de paști astăzi, marți, 7 aprilie 2026, în intervalul orar 13:25 – 13:40, la ”Pulsul zilei” – pe toate frecvențele Radio Iași: 90,8 – 94,5 și 96,3 Mhz FM, 1053 Khz AM dar și live pe www.radioiasi.ro, emisiune realizată și produsă de Mihai Florin Pohoață.  

Sursă: conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.