În maximum doi ani de zile, acumularea Vârfu Câmpului va asigura sursa de apă pentru judeţul Botoşani

Publicat de Andreea Drilea, 7 aprilie 2026, 11:40

UPDATE – Un specialist în domeniul protecției mediului reacționează la știrea privind proiectul de la Vârfu Câmpului.

Biologul Călin Dejeu, membru al Comisiei Mondiale pentru Arii Protejate a IUCN, susține atrage atenția asupra legalității lucrărilor și propune alternative pe care le consideră mai sustenabile pentru alimentarea cu apă a zonei.

Redăm mai jos punctul său de vedere transmis pe adresa redacției:

La Vârfu Câmpului nu avem în realitate nicio acumulare, ci avem doar un șantier abandonat, niște lucrări care au alterat cursul Siretului și lunca acestuia, implicit niște daune de mediu. Nu este vorba de vreun proiect controversat, de genul celor notorii de la Răstolița sau din Defileul Jiului, care au avut niște acorduri de mediu de mediu caduce. Ci este vorba de niște lucrări ilegale, pentru care nu a existat niciodată vreun acord de mediu. Astfel de daune de mediu trebuie îndepărtate, în baza Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (2004/35/CE). Cu atât mai mult cu cât contracanalul a ajuns până la marginea pădurii Zamostea – Lunca, alterând deja situația hidrologică a pădurii de luncă.

Se afirmă în știre că: ”este unica alternativă la acumularea de la Bucecea, care s-a colmatat şi în maxim 5 ani nu va mai fi accesibilă.”

Acumularea Bucecea nu s-a colmatat, ci este în curs de colmatare, ca orice acumulare plasată nesustenabil, pe cursul unui râu. Este datoria oricărei instituții care administrează un bun public să-l întrețină, așadar este datoria Administrației Bazinale de Apă Siret să decolmateze acumularea Bucecea. Dacă ”Apele Române”, cu specialiștii pe care tot clamează că îi are, nu este în stare să decolmateze acumulare, nu este nicio problemă, se face o licitație internațională și vin specialiști capabili să o decolmateze.

Oricum, chiar dacă presupunem prin absurd că acumularea Bucecea nu mai poate fi folosită, avem imediat amonte de Vârfu Câmpului acumularea Rogojești, practic fără nicio folosință, de la care se poate realiza rapid o aducțiune spre Dorohoi, mult mai ieftin decât orice formă de finalizare la Vârfu Câmpului, și cu impact de mediu care tinde spre zero. Dar la aceste variante anacronice, cu baraje care întrerup conectivitatea longitudinală a Siretului, avem și varianta sustenabilă: o sursă subterană, cu lacuri de infiltrație alimentate prin priză de mal, la Vârfu Câmpului.

Am prezentat-o autorităților astfel: ”O sursă subterană cu puțuri în proximitatea malului stâng al Siretului, chiar amonte de ruina barajului în construcție. Dacă se consideră necesar, pentru augmentarea sursei, se pot plasa în zonă mici lacuri de infiltrație, alimentate prin priză de mal, ca la sursa de apă Florești a Companiei de Apă Someș. Orașul Budapesta este alimentat cu apă din puțuri similare, 700 de puțuri sunt suficiente pentru o aglomerare urbană de 1,7 milioane de locuitori. Așadar, cam 7 puțuri ar fi suficiente pentru alimentarea orașului Dorohoi. După cum reiese de mai sus, nu trebuie să preluăm ”know-how” din străinătate, avem și în țară o astfel de soluție tehnică implementată. Nu este ceva ce ar putea să depășească capacitatea administrativă actuală din zonă, din moment ce sursa de apă Florești este chiar din secolul 19! Dacă este așa, atunci să-și dea cu toții demisia, până la ministrul mediului.”

Dar au refuzat să o ia în considerare.

Mai apare în știre faptul că președintele Consiliului Județean Botoșani a declarat: ”Prima etapă sunt 5 milioane de metri cubi. Închizi barajul, nu inunzi pădurea, te costă foarte mult și începem mâine lucrările, sunt bani în buget.”

În realitate, România este membru UE și trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care prevede astfel:

”statele membre sunt obligate, cu excepția cazului în care se acordă o derogare, să refuze autorizarea unui proiect atunci când acesta poate cauza o deteriorare a stării unui corp de apă de suprafață sau atunci când afectează obținerea unei stări bune a apelor de suprafață sau a unui potențial ecologic bun și a unei stări chimice bune a acestor ape la data prevăzută de directiva menționată”

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:62013CJ0461

De derogare nu poate fi vorba din moment ce ANMAP refuză să inițieze o procedură pentru o astfel de derogare, care poate fi inițiată doar prin revizuirea deciziei etapei de încadrare.

În maximum doi ani de zile, acumularea Vârfu Câmpului va asigura sursa de apă pentru judeţul Botoşani.

O echipă de specialişti a găsit soluţia tehnică pentru punerea parţială în funcţiune a investiţiilor, realizate în proporţie de 90%. Soluţia vine după aproape patru decenii de la primele lucrări care aveau ca scop asigurarea fluxului de apă în zeci de localităţi din Botoşani şi Suceava, şi de a consolida infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor din cele două judeţe. Gina Poenaru relatează.

Reporter: Gina Poenaru – Experţii Administraţiei Naţionale „Apele Române”, coordonaţi de Sorin Rîndaşu, împreună cu profesorul universitar Cătălin Popescu au propus o variantă prin care oamenii din zonă să aibă acces la apă şi, în acelaşi timp, să fie protejată rezervaţia Pădurea Zamustea. Soluţia a fost prezentată şi ministrului Mediului, Diana Buzoianu, şi este unica variantă care poate primi acord de me.

Valeriu Iftime, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani: Prima etapă sunt 5 milioane de metri cubi. Închizi barajul, nu inunzi pădurea, te costă foarte mult şi începem mâine lucrările, sunt bani în buget.

Reporter: Acumularea permanentă Vârfu Câmpului, una dintre cele mai importante lucrări hidrologice din judeţele Botoşani şi Suceava, investiţie considerată prioritate zero, este unica alternativă la acumularea de la Bucecea, care s-a colmatat şi în maxim 5 ani nu va mai fi accesibilă. Lucrările la această amenajare, cu o suprafaţă de aproape 600 de hectare şi o lungime de 10 km, au fost începute în anul 1987 şi s-au realizat etapizat, în proporţie de 90%. Amplasamentul a fost declarat arie protejată, fiind imposibilă până acum obţinerea acordului de mediu.

Rador/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro