Botoşani: Pictura Bisericii Sfântul Nicolae, ctitorită de Ştefan cel Mare, restaurată cu bani guvernamentali
Publicat de , 7 mai 2018, 14:31
Pictura originală a Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din municipiul Botoşani, care este ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare, este refăcută în baza unui proiect finanţat de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, valoarea lucrărilor de restaurare depăşind două milioane de lei.
Protopopul de Dorohoi, Stelian Ciurciun, care este şi preot paroh la Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, susţine că pictura din altar şi naos datează de la anii 1522- 1525, adică la câţiva ani de la momentul când a fost ridicat lăcaşul de cult.
‘Naosul şi altarul, care conţin în proporţie de 100% pictură, din acea epocă, sunt în curs de definitivare, pentru că este o lucrare amplă, cu foarte multe curăţiri, cu foarte multe substanţe folosite pentru îndepărtarea degradărilor. În pronaos nu am avut pictură, dar va fi adus la forma iniţială, adică partea de sus cu cărămidă, partea din mijloc cu tencuială, iar partea de jos cu piatră, aşa cum este şi în exterior‘, a declarat, pentru AGERPRES, Stelian Ciurciun.
El a adăugat că pictura respectivei bisericii este una dintre cele mai importante picturi murale din România.
‘Este un moment foarte important din istoria bisericii, pentru că după 500 ani se face o asemenea intervenţie, o asemenea lucrarea şi se descoperă o pictură originală care întregeşte o etapă de cercetare în privinţa picturilor murale bisericeşti‘, a adăugat protopopul de Dorohoi.
Conform acestuia, Biserica Domnească din Dorohoi, închinată tot Sfântului Ierarh Nicolae, a fost ctitorită în anul 1495 şi a fost sfinţită pe 18 octombrie 1495. Biserica îşi păstrează până astăzi zidurile originale şi forma iniţială, deşi a fost supusă, de-a lungul timpului, unor procese de restaurare.
Pe pisania originală a bisericii, scrisă în limba slavonă şi aşezată în partea dreapta a uşii de intrare, este scris: ‘Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit acest hram întru numele celui între sfinţi, părintele nostru, arhiereul şi făcătorul de minuni Nicolae; şi s-a săvârşit în anul 7003, luna octombrie, 18, iar al domniei lui al 39-lea curgător’.
Din punct de vedere arhitectural, biserica dispune de aceeaşi structură ca şi Biserica Sfântul Nicolae din incinta Mânăstirii Popăuţi din Botoşani, dar şi ca Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău, construită în 1492.
Potrivit istoricilor, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Dorohoi este cu atât mai importantă cu cât însuşi Ştefan cel Mare şi Sfânt a poposit, în mai multe rânduri, în casele de odihnă ale curţii domneşti care o înconjura cândva.
Proprietăţile mănăstirii se întindeau pe o arie considerabilă, cuprinzând comune aflate astăzi în proximitatea Dorohoiului.
Biserica a fost zugrăvită în frescă, fie în vremea Sfântului Ştefan cel Mare, fie în vremea domnitorului Petru Rareş.
În naos, pe peretele vestic, se păstrează încă tabloul votiv, în care apar Ştefan cel Mare, Doamna Maria, Bogdan, Ştefan cel Tânăr şi fratele său, Petru. Spre deosebire de toate celelalte biserici moldave, tabloul votiv al acestei biserici se prelungeşte şi pe zidul sudic. (Agerpres/FOTO adevarul.ro)
