Botoşani: Beciul de la Mănăstirea Coşula în care ar fi fost închis din greşeală domnitorul Cuza a fost reabilitat

Publicat de Andreea Drilea, 10 februarie 2016, 16:31 / actualizat: 10 februarie 2016, 19:35

Un beci de la Mănăstirea Coşula în care ar fi fost închis din greşeală domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost reabilitat în baza unui proiect cu finanţare europeană.

Legenda spune că în acest beci ar fi fost reţinut, timp de trei zile, domnitorul Moldovei pentru că şi-ar fi permis să lase caii să pască liberi prin curtea mănăstirii. Stareţul de la acea vreme nu şi-a dat seama că proprietarul cailor este însuşi domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi a dat ordin ca acesta să fie închis în beci. După trei zile, când s-au dus să îl elibereze pe boier, călugării l-au găsit în haine de domnitor.

‘Se spune că la Mănăstirea Coşula deseori poposea domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Fiind o mănăstire foarte mare la acea vreme şi recunoscută pe plan european, el venea la toate sărbătorile. Într-o duminică, la o sărbătoare, venind cu caleaşca la mănăstire, i-a dat ordin vizitiului să dea drumul la cai să pască în curtea mănăstirii şi el a intrat în biserică. Era o lege atunci, ca şi acum, fiind un loc sfânt nu aveau voie animalele să pască sau să umble prin curtea mănăstirii. Atunci, stareţul, neştiind că este Cuza, a dat ordin să ducă boierul în beci, iar caii în gospodăria anexă. După trei zile, când s-au dus să vadă ce face boierul, acesta era dezbrăcat de hainele de rând, aşa cum îi plăcea să umble, şi era în haine de domnitor. Aşa şi-a dat seama că este Cuza. Atunci, stareţul a intrat în panică’, povesteşte stareţul Mănăstirii Coşula, părintele Constantin Chirvase.

Beciul, care urmează să devină muzeu, a fost reabilitat în cadrul unui proiect cu finanţare europeană în valoare de 19 milioane de lei, care a avut ca scop reabilitarea Complexului monahal Coşula.

Mănăstirea Coşula este o mănăstire de călugări, situată la o distanţă de aproximativ 20 kilometri sud-est de municipiul Botoşani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaş Coşolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareş, pe malul stâng al râului Miletin.

Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti. În secolele XVII-XVIII, aşezământul reprezenta un important centru duhovnicesc şi cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserica parohială. A fost reînfiinţat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coşula este inclus pe lista monumentelor istorice.

(Agerpres/FOTO arhivă worldwideromania.com)