Cluj (VIDEO). Mit și realitate…

Publicat de Nicolae Tomescu, 5 octombrie 2017, 16:12 / actualizat: 16 octombrie 2017, 14:16

© Nicolae Tomescu, Radio Iași

Aflat – potrivit părerii mele, de călător – destul de departe de caracterizări precum „capitala dezvoltării”, „cel mai atractiv oraş”, „cel mai frumos oraş din România”, de expresii gen „magia oraşului-minune” sau „kincses város” – termen folosit, în maghiară, pentru „oraşul comoară” sau conceptul „magnet al tineretului” (utilizat pentru campania „capitală europeană”), Clujul (prin politicienii „din frunte”) a creat o mitologie care permite captarea atenţiei media, proiectarea unei imagini a „mirificului” și performanţei administrative…

Pot să accept și să fiu impresionat de „spiritul ardelenilor”… Nu comentez numele piețelor din centrul Clujului („Unirii”,„Victoriei”, „Avram Iancu”) – dar voi afirma că o consumație modică este interzisă buzunarelor cu potențial mediu… Calitatea se exprimă, la nivel instituţional, prin relaţia dintre misiunea asumată şi realizări; vă amintiți, desigur, de edilul care transformase orașul într-un „epicentru” al naţionalismului (nu mă refer, de o manieră determinantă) la „lupoaică”… Mai important: și astăzi, spaţiul urban nu reprezintă o culme a perfecţiunii, componentele sale nu sunt asamblate fericit, infrastructura urbană trădează deteriorarea continuă, preţurile exagerate în privința imobiliarelor desemnează replica paradoxală, asistăm la ambuteiaje cotidiene, economia, demografia nu coincid cu lansarea unor legende şi/sau poveşti fără acoperire în realitate…

Magnetismul vine, mai curând, din Clujul vechi. Să fie nostalgia colorată de o tot mai „vie” briză de îmbătrânire, de iluzia vremurilor „aurorale”? Nu vreau să privesc în mod simplist; fiecare perioadă istorică generează simbolurile proprii în cuprinsul unui oraș (organism în schimbare); zona urbană se dezvoltă, se demolează, se reface, se (re)construiește… Voi încerca să înțeleg, pe viitor, arhitectura modernă, deocamdată mi se pare că orașul în care am filmat și fotografiat poate fi „recunoscut”, imediat, doar prin clădirile devenite simbol…

*

Catedrala „Sfântul Mihail” a fost ridicată în afara zidurilor orașului, imediat după ce regele Carol Robert a acordat Clujului statutul de oraș (1316) și autonomia ecleziastică (data construcției estimată ca fiind 1348-1349)…

Împletind trei stiluri arhitecturale (gotic, baroc, neogotic), locul unde s-a întrunit Dieta Transilvaniei păstrează blazonul lui Sigismund de Luxemburg și orga originală, adăpostește 11 altare; aici a fost botezat Matei Corvin, iar regina Izabella a oferit coroana regelui Ferdinand I; rămâne singura din România în care s-au oficiat, de-a lungul vremii, slujbe religioase în patru religii diferite; Áron Márton, preotul catedralei, înscăunat ca Episcop al Transilvaniei (1939), a rostit (1944) în această biserică predica prin care condamna persecuția evreilor. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România, biserica atinge, cu tot cu turlă, 80 de metri; finalizat în 1860, turnul a fost și este considerat cel mai înalt turn de biserică din România (ansamblul se situează între Catedrala Ortodoxă din Timișoara/90 de m și biserica mănăstirii Săpânța-Peri/78 de m)

*

Concepută ca parte a unui mausoleu, Catedrala Mitropolitană impresionează prin monumentalitate, sugerată, în primul rând, de faţada principală, cu cele două turnuri din flancuri, înscriind – între ele – un fronton amplu încoronat cu o cruce de piatră, soluţie rezultată din interferenţele cu modele munteneşti. Turnul cel mare atinge 67 m… Monumentalitatea este dată şi de simplificarea registrului decorativ al exteriorului, o friză de arcuri, ample arcade, dar şi frânghia împletită de sub cornişe, amintind de Ţara Românească. Planul care conţine intrarea în Catedrală este inspirat din arhitectura creştină timpurie mediteraneană. Orientarea catedralei este pe direcţia nord-sud, mai puţin obişnuită în tradiţia ortodoxă, fiind rezultatul faptului că, la începerea construcţiei, spaţiul urban în care a fost amplasată era deja conturat. A fost realizată dintr-un schelet de beton armat, în care s-a zidit cărămidă, iar în exterior s-a montat piatră (travertin). Înălţimea zidurilor, până la baza turnurilor mici (în curs de executare), este de 17 m, iar cu turnurile, până în vârful crucii, de 27 m. Înălţimea zidurilor şi a turnurilor din faţada sudică a catedralei este de 32 m până în vârful crucii… Începută la 7 octombrie 1923, într-un cadru festiv, atunci fiind pusă piatra de temelie, sfinţirea (în cadrul unor ceremonii derulate la 5 noiembrie 1933) consacra terminarea provizorie a catedralei; alții au asigurat continuitatea lucrărilor, pictarea catedralei în frescă,  restaurarea, împodobirea…

*

Soluția nu este să te refugiezi într-un trecut pe care îl prezinți romanțat. Trag speranța că oamenii din Cluj (fie ei votanți sau din categoria beneficiarului politic) sunt în stare, dincolo de „cutia milei”, să-și păstreze monumentele, dovadă că simbolurile se bucură de o percepție corespunzătoare. Simbolurile orașului sunt cele care apar în prim-plan, ar trebui să facă parte din strategia de promovare a administrației și ar trebui să fie primele protejate…