Ajunul Bobotezei, zi de post negru
Publicat de , 5 ianuarie 2016, 09:23
În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil alAlexandriei), iar a două zi se ia agheasmă pe nemâncate.
În Tipicul Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminică sau sâmbătă, nu se ţine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie estepăstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seară acestei zile.
După ce primeau botezul, puteau săparticipe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
Astăzi, creştinii postesc în această zi, pentru a putea gustă cu vrednicie din apă sfinţită – Agheasmă Mare.
În unele regiuni, în special în Moldova, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasmă Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplă că cei opriţi de la Sfânta Împărtăşanie să primească de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasmă Mare. Însă, trebuie să fim cu luare aminte la faptul că AgheasmăMare nu poate înlocui Sfânta Împărtăşanie.
Alţi preoţi îi opresc pe credincioşi să ia Agheasmă Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: „aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a întregiifăpturi… Deci de unde este socotinţă acestora pentru că să nu guste apă această, deoarece trebuie să ştim că nu pentru această Apă este necurătia în noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi că să ne curăţim de acestea, bem fără de îndoială această Sfânta Apă„.
Cu Agheasmă Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc şi lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfinţite, cum ar fi de pildă,la binecuvântarea şi sfinţirea prapurilor, la sfinţirea crucii şi a troitelor, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor liturgice, la sfinţirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi aSfântului şi Marelui Mir.
Slujba de la Agheasmă Mare
Dacă Agheasmă Mică se poate săvârşi ori de câte ori credincioşii doresc acest lucru, Agheasmă Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului şi pe 6 ianuarie,în ziua praznicului Bobotezei.
În cadrul slujbei de sfinţire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 şi XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) şi Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), în care se prezintă în rezumat Botezul Domnului. După ectenia mare se rosteşte rugăciunea de sfinţire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresată Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh pentru sfinţirea apei („Tu Însuţi, dar, Iubitorului de oameni Împărate, vino şi acum prin pogorâreaSfântului Tău Duh şi sfinţeşte apă această„) şi binecuvântează de fiecare dată apă cu mâna, afundându-o cruciş în vasele cu apă. Apoi rosteşte o nouă formulă de invocare a Sfântului Duh („Însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apă această, cu Duhul Tău cel Sfânt„), pe care preotul o rosteşte tot de trei ori, binecuvântând de fiecare dată apă, cu mâna cruciş.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezandu-Te Tu Doamne …”
În casele credincioşilor, agheasmă se păstrează la loc de cinste, în vase curate şi dintr–însă se gustă pe nemâncate, în zilele de post şi ajunare. Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, „firea apei celei sfinte este că să spele şi trupul şi sufletul, să-l sfinţească, să-l înnoiască şi să-l facă fiu al lui Dumnezeu”. (crestinortodox.ro/ FOTO romaniatv.net)
