Sentinţa în dosarul lui Toni Greblă, amânată cu două săptămâni

Publicat de Andreea Drilea, 5 aprilie 2018, 08:49 / actualizat: 5 aprilie 2018, 11:26

UPDATE ora 11:15 – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat joi, pentru 19 aprilie, pronunţarea sentinţei în dosarul în care fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă este acuzat de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar putea da joi sentinţa în dosarul în care fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă este acuzat de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

Decizia magistraţilor nu va fi definitivă.

La ultimul termen al procesului, pe 27 martie, un procuror de la DNA a cerut magistraţilor condamnarea lui Toni Greblă la închisoare cu executare şi interdicţia de a mai ocupa funcţii publice pe o anumită perioadă.

De asemenea, procurorul de şedinţă a cerut închisoare cu executare şi pentru ceilalţi inculpaţi din dosar, respectiv oamenii de afaceri Ion Bîrcină şi Mihai Prundianu, dar şi pentru Grecu Gheorghe şi Victor Dolghi.

Procurorul a explicat că Toni Greblă este acuzat de trafic de influenţă în relaţia cu omul de afaceri Ion Bîrcină, căruia i-a promis că va interveni la funcţionari şi conducători din companii naţionale, printre care şi Laurenţiu Ciurel, fost director al Complexului Energetic Rovinari, pentru ca omul de afaceri să obţină diverse contracte.

Reprezentantul DNA a arătat că omul de afaceri Ion Bîrcină a organizat mese festive în comunităţile de romi din judeţul Gorj, în circumscripţia unde Toni Greblă a candidat la Parlament.

Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (trei infracţiuni), din care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

În acelaşi dosar, mai sunt judecaţi Ion Bîrcină, administrator al mai multor societăţi comerciale, Mihai Prundianu, administrator al unei firme, Grecu Gheorghe şi Victor Dolghi, cetăţean din Republica Moldova.

DNA susţine că, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 – 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro.

De asemenea, Toni Greblă este acuzat că ar fi primit: folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 lei.

În schimbul acestora, potrivit procurorilor, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina funcţionari publici – din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale – să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi) să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.

Potrivit DNA, în perioada 2008 – 2012, punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012, Greblă a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Ion Bîrcină, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina funcţionari publici să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină.

Totodată, în perioada 2009 – 2015, Toni Greblă a pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); 121.007 lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala – Teleşti).

În schimb, Toni Greblă a promis că va interveni şi va determina funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.

Procurorii mai arată că, în perioada 2010 – 2015, Greblă a efectuat activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (operaţiuni financiare ca acte de comerţ), încălcând dispoziţiile legale privind incompatibilităţile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi senatorilor.

”Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor – ţară din Uniunea Europeană)”, mai spune DNA.

(Agerpres/FOTO arhivă dcnews.ro)