Raport MCV: Independenţa sistemului judiciar – sursă de îngrijorare

Publicat de , 15 noiembrie 2017, 11:45

Comisia Europeană a publicat miercuri cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

Raportul publicat miercuri se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017 şi analizează în mod concret progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisia Europeană în raportul său din ianuarie acest an din cadrul MCV.

‘Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei’, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cel mai recent raport al CE, din ianuarie 2017, a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.

Potrivit raportului publicat miercuri, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări – este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător.

Comisia Europeană a constatat, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, executivul UE a notat că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise.

Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, se mai arată în comunicat.

”Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate”, adaugă comunicatul CE.

La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a instituit un mecanism de cooperare şi verificare pentru a evalua progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate de România în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Comisia prezintă periodic rapoarte privind progresele înregistrate în aceste domenii.

Primul raport al Comisiei Europene în cadrul MCV a fost publicat la 27 iunie 2007. Rapoartele se bazează pe contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţii internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei Europene şi metodologia utilizată în cadrul MCV s-au bucurat în mod constant de un sprijin ferm din partea Consiliului UE.

În raportul anterior privind MCV din ianuarie 2017, Comisia Europeană a evaluat şi a trecut în revistă realizările din ultimii 10 ani şi etapele care mai trebuie parcurse în vederea îndeplinirii obiectivelor MCV. Comisia Europeană a formulat 12 recomandări, axate în majoritate pe responsabilitatea şi pe răspunderea autorităţilor române, precum şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor. Raportul a evidenţiat faptul că ritmul acestui proces va depinde de cât de repede va putea România să pună în aplicare recomandările într-un mod ireversibil şi, de asemenea, de evitarea evoluţiilor negative care ar putea pune sub semnul întrebării progresele din ultimii 10 ani. (Agerpres/FOTO arhiva business24)