CSM: Raportul de evaluare în cazul lui Lazăr nu respectă dispoziţiile legale şi standardele internaţionale în materia activităţii MP
Publicat de , 22 noiembrie 2018, 10:32 / actualizat: 22 noiembrie 2018, 12:23
Raportul ministrului Justiţiei privind activitatea managerială a procurorului general nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, standardele internaţionale şi naţionale în materia activităţii Ministerului Public şi contravine direcţiei jurisprudenţiale conturate atât de organismele internaţionale, cât şi de Curtea Constituţională a României, arată Secţia pentru procurori a CSM în motivarea avizului negativ dat în cazul propunerii lui Tudorel Toader de schimbare din funcţie a lui Augustin Lazăr.
Secţia precizează că decizia 45/2018 a Curţii Constituţionale, în analiza constituţionalităţii articolului I punctul 112 cu referire la articolul 62 indice 1 din legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004, privind limitarea imposibilităţii judecătorului şi procurorului la funcţiile de demnitate publică, realizează o expunere exhaustivă a ceea presupune limitarea activităţii procurorului cu orice altă putere publică, instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Public.
‘Curtea reaminteşte cu ocazia aceleiaşi analize că procurorii fac parte din autoritatea judecătorească, iar cu privire la aceştia legiuitorul constituant a dorit crearea unui statut care să le permită menţinerea unei echidistanţe faţă de activitatea puterii legislative sau executive’, se menţionează în motivare.
Secţia pentru procurori consideră că legiuitorul constituant a ales să stabilească, în cuprinsul articolului 132 din Constituţie, exercitarea activităţii de către procurori sub autoritatea ministrului Justiţiei şi nu sub controlul acestuia, singura formă de control admisibilă fiind cea a controlului ierarhic.
‘Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, o colaborare între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată şi de Curtea Constituţională în decizia amintită, esenţa activităţii procurorului constând în aplicarea şi interpretarea juridică a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală şi fiind independentă de activitatea ministrului Justiţiei sau a aparatului Ministerului Justiţiei’, notează Secţia pentru procurori.
(Agerpres/FOTO rtv.net)
