Riscuri de radiaţii şi incendii la centrala nucleară din Zaporojie, în urma unor noi bombardamente
Publicat de Andreea Drilea, 28 august 2022, 06:15
Noi bombardamente au vizat în ultimele 24 de ore perimetrul centralei nucleare din Zaporojie (sud-estul Ucrainei), au anunţat Rusia şi Ucraina, acuzându-se reciproc de acestea, în timp ce operatorul ucrainean Energoatom a anunţat că centrala funcţionează de sâmbătă la amiază cu risc de scurgeri şi incendiu, relatează AFP.
Trupele ruseşti au bombardat zona ‘în mai multe rânduri în cursul ultimei zile’, a afirmat sâmbătă pe Telegram compania naţională ucraineană Energoatom.
‘Consecinţă a bombardamentelor periodice, infrastructura centralei a fost avariată şi există riscuri de scurgeri de hidrogen şi de pulverizare de substanţe radioactive’, a declarat operatorul ucrainean, informând despre un ‘risc crescut de incendiu’.
Potrivit operatorului, de la amiaza zilei de sâmbătă (09:00 GMT), centrala ‘funcţionează cu riscul de a încălca normele de securitate în materie de radiaţii şi incendiu’.
La rândul său, Rusia acuză Ucraina că ar fi tras 17 obuze asupra incintei centralei, cea mai mare din Europa, în cursul ultimelor 24 de ore. ‘Patru au căzut pe acoperişul clădirii, unde se află 168 de ansambluri de combustibil nuclear american de la firma WestingHouse’, a indicat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, adăugând că alte obuze au căzut la 30 de metri de un depozit de combustibil uzat şi în apropierea altuia, care conţine ‘combustibil proaspăt’.
Potrivit ministerului rus, armata ucraineană ar executa aceste tiruri din împrejurimile oraşului Marganeţ (Marhanet), situat în faţa centralei pe malul opus al fluviului Nipru şi aflat în continuare sub controlul Kievului.
AFP nu a putut verifica aceste declaraţii dintr-o sursă independentă.
Centrala din Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare nucleare ucrainene, a fost preluată sub control de trupele ruse la începutul lunii martie, la scurt timp după lansarea invaziei în 24 februarie, şi se află aproape de linia frontului în sudul ţării.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamentele efectuate în apropierea complexului, lângă oraşul Energodar, pe fluviul Nipru, şi de punerea centralei în pericol.
În ultimele săptămâni, centrala din Zaporojie constituie obiectul unei îngrijorări crescânde a ţărilor occidentale. ONU a cerut încetarea oricărei activităţi militare în împrejurimile acesteia, în timp ce în faţa existenţei unui ‘risc real de catastrofă nucleară’, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cere să i se permită accesul la acest obiectiv.
Considerând situaţia ‘periculoasă’, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a exercitat presiuni asupra AIEA vineri pentru a trimite cât mai repede o misiune la faţa locului, denunţând faptul că trupele ruse ‘împing în permanenţă (situaţia) spre cel mai rău scenariu’.
Între joi şi vineri, centrala şi cele şase reactoare ale sale de 1.000 de megawaţi fiecare au fost ‘deconectate total’ de la reţeaua naţională din cauza unor avarii la liniile electrice, potrivit Kievului.
Apoi, Energoatom a anunţat că ‘unul dintre reactoarele oprite în ajun’ fusese ‘reconectat la reţeaua electrică’ vineri la ora locală 14:04 (11:04 GMT). El ‘produce electricitate pentru necesităţile Ucrainei’ şi ‘creşterea puterii sale este în curs’, a precizat compania.
Autorităţile de ocupaţie din Energodar au incriminat, din nou, trupele ucrainene vineri.
Experţi ai AIEA sunt aşteptaţi acolo ‘săptămâna viitoare’, potrivit consilierei ministrului ucrainean al energiei, Lana Zerkal, care a reproşat ruşilor ‘că ar crea artificial obstacole’ acestei misiuni, ceea ce Moscova neagă.
Consecinţă a acestui război declanşat de Rusia în Ucraina, care a intrat în cea de-a şaptea sa lună miercuri, sancţiuni impuse în special exportului de petrol rusesc, dar şi închiderea parţială în acest stadiu de către Moscova a robinetului de gaze, preţurile la energie au explodat în Europa şi continentul se pregăteşte de o iarnă dificilă.
Conjugată în special cu dificultăţi întâlnite de sectorul nuclear francez, această criză a dus vineri preţurile pe piaţa en gros la energia electrică pentru 2023 în Germania şi în Franţa la 995 de euro şi, respectiv, 1.100 de euro pentru MWh faţă de 85 de euro în urmă cu un an.
Premierul ucrainean Denis Şmîgal a avertizat sâmbătă într-un mesaj pe Telegram că ‘acest sezon de încălzire va fi desigur cel mai dificil din istoria Ucrainei independente’. ‘Principalul risc constă în acţiuni teroriste ale Rusiei împotriva infrastructurilor critice’, a spus el.
Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia, prin rotaţie, a Uniunii Europene, a anunţat vineri că va convoca ‘o reuniune de urgenţă a miniştrilor energiei’, cu asentimentul Comisiei Europene. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă
