Norvegia vrea să trimită înapoi toţi refugiaţii veniţi din Suedia

Publicat de Andreea Drilea, 30 decembrie 2015, 07:10

Norvegia şi-a anunţat marţi intenţia de a retrimite înapoi refugiaţii care sosesc dintr-o altă ţară a spaţiului Schengen, în primul rând din Suedia, afirmând că vizează o politică de azil ‘printre cele mai severe din Europa’, relatează AFP.

Măsura face obiectul unui vast proiect de lege privind imigraţia prezentat de guvernul de dreapta, care şi-a asigurat în noiembrie asentimentul aliaţilor săi de centru şi din opoziţia laburistă pentru a obţine votarea sa în parlament.

Potrivit acestui proiect de lege, forţele de ordine vor putea să refuze intrarea pe teritoriul naţional a oricărei persoane care se prezintă la frontieră fără viză şi cu intenţia declarată de a solicita azil într-o ţară semnatară a Convenţiei Schengen, ca şi Norvegia.

Asta îi priveşte în primul rând pe migranţii care sosesc din Suedia, precum majoritatea celor 30.000 de persoane care au depus o solicitare de azil în Norvegia în acest an.

Spaţiul Schengen implică totuşi faptul că circulaţia este liberă la frontiera Norvegiei cu Suedia şi autorităţile de la Oslo nu au pentru moment intenţia de a introduce controale sistematice de identitate precum cele de la frontiera cu Rusia.

Un membru al Consiliului norvegian pentru refugiaţi, Paal Nesse, a declarat că ‘nu este o măsură bună’. ‘Norvegia alege o politică izolată, refuzând să vadă că dacă toate ţările din spaţiul Schengen i-ar bloca de această manieră pe refugiaţi, aceştia ar fi înghesuiţi în Grecia şi Italia’, a adăugat el.

Din punctul de vedere al ministrului imigraţiei şi integrării, Sylvi Listhaug, membră a Partidului progresului (dreapta populistă anti-imigraţie), proiectul de lege va ameliora situaţia refugiaţilor.

‘Vom avea o politică de azil care va fi printre cele mai severe din Europa. Şi acest lucru este absolut necesar pentru a-i putea primi, instala şi integra pe cei care vin aici’, a declarat ea pentru agenţia de presă NTB.

În plus, proiectul de lege prevede alinierea prestaţiilor sociale plătite solicitanţilor de azil cu cele din ţările vecine, în aşa fel încât acestea să nu fie prea atrăgătoare, accelerarea procesării anumitor dosare şi retrimiterea persoanelor respinse, limitarea accesului la permisele de şedere permanente şi înăsprirea condiţiilor pentru întregire familială.

(Agerpres/FOTO arhivă paginaeuropeana.ro)