Iaşi: Racla cu moaştele Sf Maria Magdalena va fi adusă de la Muntele Athos pe data de 9 octombrie

Publicat de , 24 septembrie 2015, 09:16

Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Teofan, a declarat că racla cu moaştele Sfintei Maria Magdalena va fi adusă la Iaşi pe data de 9 octombrie de o delegaţie de preoţi şi călugări de la o mănăstire de pe Muntele Athos şi va fi expusă spre închinare, alături de racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, până pe 15 octombrie.

‘Mai sunt câteva zile şi intrăm în fervoarea pregătirilor pentru hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. (…) Anul acesta, cu bunăvoinţa comunităţii monahale de la muntele Athos, vom avea parte de a ne închina şi la sfintele moaşte ale Sfintei Maria Magdalena, muceniţă şi femeie purtătoare de mir, cea care a fost uceniţa şi mironosiţa lui Hristos. Sfintele moaşte se află la o mănăstire de pe Muntele Athos, o ctitorie a voievodului muntean Mihai Viteazul’, a anunţat Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, Iaşul se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj creştin din ţară.

Sute de mii de pelerini din ţară şi străinătate vin la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a lua parte la manifestările religioase oficiate cu prilejul sărbătoririi hramului Sf Cuv Parascheva.

Sfânta Mironosiţă şi întocmai cu Apostolii Maria Magdalena este pomenită în calendarul creştin ortodox la 22 iulie.

Femeile mironosiţe, care au stat lângă Mântuitorul Hristos în timpul Sfintelor Sale Patimi, când era părăsit chiar de cei mai apropiaţi, sunt prăznuite de Biserică, împreună, în a treia duminică după Învierea Domnului.

Maria Magdalena era din seminţia lui Neftalim, din Magdala Galileei, un sat pescăresc de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret, între oraşele Capernaum şi Tiberiada. Evanghelistul Luca notează că Iisus Hristos a izbăvit-o de şapte demoni, moment din care s-a alăturat celor ce-L urmau în propovăduirea Sa.

Maria Magdalena a fost prezentă la punerea Domnului în mormânt ‘Şi Iosif, luând trupul, l-a înfăşurat în giulgiu curat de in, şi l-a pus în mormântul nou al său, pe care-l săpase în stâncă, şi, prăvălind o piatră mare la uşa mormântului, s-a dus. Iar acolo era Maria Magdalena şi cealaltă Marie, şezând în faţa mormântului’ (Matei 27- 59, 60, 61).

Când a fost pecetluit mormântul, femeile mironosiţe s-au întors în cetate împreună cu Iosif şi Nicodim, numai Maria Magdalena şi cealaltă Marie, Născătoarea de Dumnezeu, au rămas lângă mormânt, şezând în preajmă.

După odihna sabatului, dintre toate femeile mironosiţe care s-au întors la mormântul Mântuitorului, unde au primit vestea Învierii Sale, Sfânta Maria Magdalena este singura care a revenit aici de patru ori.

Sfintele Evanghelii relatează cum în zorii acelei zile, a Învierii Domnului, Maria Magdalena a fost încredinţată să nu-L mai caute pe Cel viu între cei morţi: ‘…De ce căutaţi pe Cel viu între cei morţi? Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceţi-vă aminte cum v-a vorbit, fiind încă în Galileea’ (Luca 24 – 5, 6).

Tradiţia arată că Maria Magdalena a înfăptuit misiune apostolească de propovăduire a învăţăturii creştine în Biserica primară, făcând călătorii misionare în Egipt, Fenicia, Siria, Galia şi chiar la Roma. A trecut la cele veşnice la Efes, fiind îngropată la intrarea într-o peşteră.

Sfintele sale moaşte au fost strămutate la Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea Filosoful, pentru a fi aşezate în ctitoria sa, Mănăstirea ‘Sfântul Lazăr’.

Mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena se găseşte în prezent la Mănăstirea Simonopetra din Muntele Athos. (Agerpres/ FOTO acvila30.ro)