Maria Olaru – un reper al gimnasticii feminine românești
Publicat de Nicolae Tomescu, 4 iunie 2017, 11:27
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=EEgzxzo_7zw[/youtube]
Realizator: Nicolae Tomescu, Redactor-șef
Editor/operator cameră: Bogdan Zlei
Postprocesare sunet: Erika Engel, George Vanvu
Destui români au văzut-o pe Maria Olaru la televizor… Cu toate acestea, puţini dintre noi ar recunoaşte-o prin comparaţie cu trecutul…
Sunt repere pe care orice femeie le apreciază; Maria Olaru se distinge, printre altele, cu propria-i referinţă la tunsoarea pe care a popularizat-o Prinţesa Diana. Tact, gust (culorile preferate: negru, gri, albastru şi roşu), fără ceva frapant pentru sine şi pentru opinia publică, un fel de ilustrare a principiului budist ”Nu există cărare către fericire”. Fericirea este cărarea; drept dovadă, cu firea discretă şi încrezătoare în instinct, a ţinut departe de lumea dezlănţuită a presei relaţia cu un tânăr politician, soţ după ce devenise tatăl copilului ei (între timp, cei doi au divorțat)…
Maria Olaru descoperise gimnastica la vârsta de 6 ani – în oraşul natal Fălticeni (născută la 4 iunie 1982); peste alt an, avea să înceapă gimnastica de performanţă la CSS Cetate Deva. În 1993, era promovată în lotul de senioare; deşi făcuse faţă cerinţelor de pregătire, staff-ul tehnic a decis ca ea să fie transferată, din nou, la clubul Cetate Deva (în aceeaşi incintă cu lotul olimpic), deoarece vârsta sportivei se dovedise a fi prea mică.
În 1996, a intrat în lotul olimpic de junioare. Campionatele Europene din Anglia (Birmingham) i-au adus locul întâi la sărituri.
O poveste se referă la călătoriile sale prin Japonia; unul dintre fanii care trăiesc în „Ţara de la originea soarelui” i-ar fi propus… căsătoria; Maria Olaru împlinise doar 15 ani… Japonezii au venit pe parte de televiziune, au văzut şi au plecat doar cu imagini…
Revenită la Deva, s-a alăturat lotului olimpic de senioare. De altfel, începând cu 1998, Maria Olaru a fost prezentă la competiţiile de mare anvergură, câştigând medalia de aur cu echipa şi cea de argint la sărituri – Campionatele Europene din Rusia (Sankt Petersburg). În 1999, la Campionatele Mondiale din China (Tianjin), câştiga medalia de aur cu echipa, aur la individual compus, bronz la sărituri. Titlul mondial la individual compus este al doilea din istoria gimnasticii feminine româneşti, primul fiind obţinut de Aurelia Dobre, în 1987, la Campionatele Mondiale organizate în Rotterdam- Olanda.
Maria Olaru nu a vrut niciodată să fie… următoarea Nadia. A crescut împreună cu Gina Gogean, Simona Amânar, Lavinia Milosovici; au vrut să rămână împreună, patru fete de aur dându-şi întâlnire în Timişoara, separate apoi de alegerile vremurilor pe care le trăim.
Către sfârşitul anului 2000, Maria Olaru a decis retragerea în plină glorie competiţională. Uneia dintre cele mai înalte gimnaste (1,63 m) de la sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut, căreia i-au surâs toate aparatele, individualul compus transformându-se în pecete şi deviză, s-a inspirat, poate, şi din gândirea lui Schopenhauer: Este o mare nebunie să pierzi înăuntru pentru a câştiga în afară, adică să renunţi complet sau în mare parte la linişte, timp liber şi neatârnare, în schimbul strălucirii, rangului, pompei, titlului şi onoarei…
