S-a întâmplat într-o zi de 23 august

Publicat de , 23 august 2016, 09:36

S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Se împlinesc 670 de ani (1346) de când s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc. NOTĂ: „Micul dicţionar enciclopedic” (2005) menţionează ca dată a bătăliei 26.VIII.1346

* Cu 444 de ani în urmă (1572), a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 441 de ani (1575) Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Se împlinesc 135 de ani (1881) de la promulgarea, de către Regele Carol I, a Decretului nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific

* În urmă cu 102 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* Acum 77 de ani (1939) s-a semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Cu 72 de ani în urmă (1944) România întorcea armele şi se alătura Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Acum 69 de ani (1947) Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* În urmă cu 68 de ani (1948) a fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Se împlinesc 60 de ani (1956) de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din Bucureşti (azi Biblioteca Naţională) – primul director: Angela Popescu-Brediceni

* Acum 27 de ani (1989) a avut loc o demonstrație politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic” (sau „Lanțul Libertății”). Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – Estonia, Letonia și Lituania, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. La șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică care și-a declarat independența