Modalităţi de creştere a stării de fericire

Publicat de Gabriela Rotaru, 4 octombrie 2014, 12:04

Miliarde de dolari sunt cheltuite anual la nivel mondial pe cărţi şi evenimente motivaţionale prin care oamenii încearcă să găsească metoda care să îi facă să se simtă mai fericiţi, dar unii cercetători spun că lucrurile nu sunt atât de simple, iar fericirea este mai mult decât o stare emoţională.

Decenii de cercetare au arătat că sentimentul de fericire este complex, potrivit cnn.com. De fapt, ştiinţa a demonstrat faptul că oamenii care sunt fericiţi trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi, dar există metode prin care fiecare persoană poate să îşi îmbunătăţească stilul de viaţă pentru a se simţi mai fericită, indiferent de mediul în care trăieşte şi de moştenirea genetică.

În primul rând este nevoie de o schimbare a atitudinii, mai ales în cazul pesimiştilor

Un studiu al Universităţii Harvard a descoperit nu numai că optimiştii sunt mai fericiţi, ci au şi cu 50% mai puţine riscuri de a suferi de boli cardiovasculare, infarct sau atac cerebral. O atitudine pozitivă s-ar părea că oferă protecţie faţă de bolile de inimă.

În cazul pesimiştilor, ştiinţa spune că sunt mai puţin fericiţi şi au un risc de trei ori mai mare de a suferi de probleme cardiovasculare pe măsură ce îmbătrânesc.

Oamenii ar trebui să înveţe de la semenii loc care sunt deja fericiţi

Potrivit Eurobarometrului Comisiei Europene, Danemarca este pe primul loc, în fiecare an din 1973 încoace, în ceea ce priveşte nivelul de fericire al locuitorilor. Organizaţia Naţiunilor Unite a plasat, de asemenea, danezii pe primul loc în topul mondial al fericirii.

Speranţa de viaţă ridicată, produsul intern brut mare şi o rată scăzută a corupţiei ajută la clasificarea vieţii în această ţară drept fericită. Dar cnn.com relatează că fericirea danezilor are mai mult de-a face cu generozitatea locuitorilor acestei ţări, libertatea de care se bucură privind drepturile individuale şi sistemul de asistenţă socială foarte bine pus la punct, potrivit raportului ONU privind fericirea la nivel mondial (U.N. World Happiness Report).

Mai puţină muncă şi mai mult timp pentru sine pare să fie unul dintre factorii importanţi în evaluarea stării de fericire. Din nou, Danemarca stă foarte bine la acest capitol, angajaţii din această ţară având foarte puţine ore suplimentare. Săptămâna medie de lucru în Danermarca are 33 de ore, cu doar 2% dintre danezi lucrând peste 40 de ore pe săptămână.

În plus, aproape 80% dintre mamele daneze revin la muncă după ce nasc, dar reuşesc să menţină un echilibru între timpul petrecut muncind şi cel alături de familie, întâlniri cu prieteni şi participarea la programe şi activităţi în cadrul unor cluburi comunitare.

Experienţele trebuie să ocupe mai mult timp din viaţă

Danezii petrec mai puţin timp butonându-şi dispozitivele mobile şi acordă mai multă atenţie experienţelor personale, creării de amintiri. Studiile au arătat că oamenii care se concentrează mai mult pe „a trăi” experienţe decât pe a avea lucruri au un nivel mai mare al satisfacţiei, pe o durată mai mai lungă după încheierea evenimentului care a declanşat starea de bine. De asemenea, experienţele trăite în compania altor oameni apropie indivizii unii de alţii, ceea ce contribuie la creşterea sentimentului de fericire.

Relaţiile sociale sunt importante în evaluarea gradului de fericire. Singurătatea a fost legată, potrivit studiilor, de grade ridicate de depresie, probleme de sănătate şi stres. Existenţa cel puţin a unui prieten apropiat poate creşte nivelul de fericire, îmbunătăţind şi starea de sănătate.

Voluntariatul creşte încrederea şi stima de sine

Încrederea şi stima de sine duc la o creştere a sentimentului de fericire. La această concluzie au ajuns mai multe studii. ONU consideră că rata crescută a voluntariatului în Danemarca este unul dintre motivele pentru care aceasta este cea mai fericită naţiune din lume, cu 43% dintre locuitori participând în diverse programe de voluntariat.

A dărui este preferabil lui a primi

Un studiu din 2012 a descoperit că a dărui este preferabil lui a primi, în cazul copiilor. Cercetătorii au oferit mai multe dulciuri copiilor din două grupuri şi apoi au cerut unui grup să dea altora darurile lor. Copiii care au împărţit cu alţii dulciurile au prezentat semne mai accentuate ale sentimentului de fericire, sugerând că un sacrificiu personale este pozitiv din punct de vedere emoţional.

Râsul – un mijloc de creştere a sentimentului de fericire

Petrecerea unei perioade mai mari de timp râzând indică un nivel mai mare al fericirii. Mai mult decât atât, râsul chiar produce fericire. În timpul râsului, nivelul hormonilor legaţi de stres scade, iar cel al endorfinei creşte. În plus, râsul are efecte benefice şi asupra inimii. Un studiu a arătat că doar 8% dintre pacienţii care au fost făcuţi să râdă au suferit un al doilea infarct în decurs de un an, comparativ cu 42% în cazul pacienţilor care nu au râs.

De asemenea, studiile au arătat că organismul nu face diferenţa între râsul real şi cel exersat, beneficiile pentru sănătate fiind aceleaşi. Câteva minute pe zi petrecute râzând sunt un mod simplu şi plăcut de a ţine organismul în formă.(mediafax.ro/ FOTO bio-health.ro)