Isărescu:România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară

Publicat de , 6 februarie 2020, 14:35

România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, într-un mesaj transmis în calitate de guvernator dar şi de viticultor, la Conferinţa Anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment desfăşurat joi la Palatul Parlamentului.

Mesajul a fost citit de economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

‘Această activitate are, în opinia mea, un mare potenţial de dezvoltare. În calitatea mea de guvernator al Băncii Naţionale a României, instituţie responsabilă de elaborarea balanţei de plăţi, analizând împreună cu colegii din Consiliul de Administraţie datele din balanţa comercială, sunt la curent cu evoluţia contribuţiei agriculturii, implicit a fermierilor, la tabloul economic şi am văzut progresele, mai ales din ultimul deceniu. Sunt, desigur, edificat şi în privinţa provocărilor, pe care cu siguranţă le veţi aborda aici, între altele cele care trebuie să ducă la echilibrarea balanţei bunurilor produse în ţară şi ale celor importate, pentru a valorifica avantajele naturale şi de experienţă din activitatea agricolă. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin’, a transmis guvernatorul BNR.

El a susţinut că o afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere pentru oricine, însă afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii.

‘Ştiu, la fel ca dumneavoastră, că o afacere economică bazată pe producţie constituie cea mai delicată alegere pentru oricine. Aş zice că, totuşi, afacerile din agricultură sunt nu doar cele mai complicate, ci şi cele care dau cele mai mari satisfacţii, nu neapărat financiare, au valoare prin tradiţie, sunt certificate, dar şi invalidate rapid, de către consumatori. Activitatea fermierilor conţine deopotrivă avantajul şi dezavantajul percepţiei directe a omului, care are pe masă produsele agricole, iar dumneavoastră, fermierii, ca oameni între oameni, împărtăşiţi aşteptările societăţii, puneţi mult suflet în faptele de zi cu zi. Pentru aceasta vă felicit şi vă îndemn să continuaţi să vă dezvoltaţi afacerile’, a spus Isărescu în mesajul său.

El a arătat că are o justificare pentru gândurile sale pe care le va transmite fermierilor, respectiv experienţa sa, ‘bineînţeles, limitată’, de fermier în domeniul viei şi vinului, povestind, totodată, cum a reuşit să intre în afacerile cu vin din zona Drăgăşanilor.

‘În urmă cu aproape 20 de ani eu şi soţia mea am moştenit mai multe proprietăţi pe dealurile din apropierea Drăgăşanilor. Dar factorul determinant, care a împins familia noastră într-o afacere ce implică efort şi răspundere, a fost gândul că bunicul meu dinspre mamă, plecat la cele veşnice, al cărui spirit gospodăresc fusese vestit, nu ar fi suportat ca noi să nu punem umărul la dezvoltarea tradiţiei pe care au durat-o de vreme îndelungată podgorenii din partea locului. Aşa că am trecut la treabă. Am făcut câteva achiziţii, am ajuns la o suprafaţă optimă pentru o fermă medie de producţie de struguri de vin şi de masă. Am dezvoltat, în consecinţă, şi o staţie de vinificare şi toată această activitate am organizat-o într-o firmă de familie condusă de un membru al familiei. Desigur, nu mă implic direct în conducerea firmei – cunoaşteţi restricţiile generate de poziţia pe care o ocup -. Dar activitatea din fermă, din staţia de vinificare, din zona de comercializare, îmi oferă suficiente informaţii neintermediate. Aşadar, sunt în măsură să vă împărtăşesc ceva din observaţiile nebancare pe care le deţin şi pe care le consider relevante pentru această importantă conferinţă’, se arată în mesajul Guvernatorului.

În context, Isărescu susţine că fiecare fermier trebuie să îşi aleagă cu grijă domeniul, astfel încât acesta să îi permită să aibă din start un minim de competitivitate, condiţiile naturale fiind cele care asigură sau nu un avantaj comparativ.

‘Zona Drăgăşanilor este cunoscută pentru condiţiile pedoclimatice deosebite în domeniul vino-viticol. Aşa încât, într-un fel, pot pune succesele ulterioare în activitatea firmei pe seama şansei de a avea proprietăţi într-un areal favorabil. O zicere înţeleaptă din bătrâni spune că: ‘vinul bun se face acolo unde cântă pitulicea, adică pe culmea dealului şi nu unde orăcăie broasca, adică în lunca râului’. Am avut astfel parte de o primă lecţie importantă în domeniul agriculturii: să nu neglijezi niciodată condiţiile naturale, cele care îţi asigură sau nu un avantaj comparativ. Nu dau lecţii. Spun deoarece am învăţat din propria experienţă, şi anume că fiecare fermier trebuie să îşi aleagă cu grijă domeniul, astfel încât acesta să îi permită ca, împreună cu alţi factori, să aibă din start un minim de competitivitate’, arată Isărescu.

Care sunt lecţiile învăţate de guvernator derulând afacerea proprie? ‘Că succesul în agricultură depinde, ca în orice afacere, de efortul şi dedicaţia depuse în promovarea afacerii, la care se adaugă perseverenţa plus înţelegerea faptului că anii buni pot fi urmaţi de ani mai puţin buni. Iar aici mă refer nu doar la efortul pentru a asigura capitalul, ci şi la idei, inovaţii, pasiune şi timp investit’, spuse el.

În materie de capital, guvernatorul BNR avertizează că există o mare tentaţie de a folosi câştigurile din anii buni în consumul personal, dar experienţa arată că este foarte important ca respectivul profit să fie reinvestit, pentru extinderea şi modernizarea afacerii, pentru crearea de rezerve. ‘Cu deosebire, este necesar a face saltul de la obţinerea de materie primă la produse cu valoare adăugată mai mare – în cazul firmei la care sunt acţionar, este vorba de îmbutelierea vinului, de asigurarea unui design adecvat şi a unui brand corespunzător, de investiţii în marketing şi multe altele’, menţionează Irăsescu.

În opinia sa, o modalitate de a grăbi acest proces o constituie atragerea de bani din fonduri europene, pe proiecte specifice, precizând că şi el a apelat la fonduri europene pentru o bună parte a investiţiilor realizate la firma din Drăgăşani.

‘Am mai învăţat că, îndeosebi în primele etape ale dezvoltării afacerii, implicarea personală a antreprenorului este esenţială. Dar odată depăşită această fază, este nevoie de profesionişti, care să îl degreveze pe antreprenor de sarcinile ce presupun o anumită rutină şi care să asigure competitivitatea. Provocarea, cu care înţeleg că mulţi dintre dumneavoastră se confruntă, este aceea de a continua să deţină în familie controlul asupra firmei, în condiţiile în care managementul de zi cu zi se impune să fie exercitat de persoane specializate, conform celor mai bune practici corporatiste’, transmite guvernatorul BNR.

El consideră că în prezent, în întreaga lume este tot mai răspândită ideea că o firmă cu o mână de oameni este nevoită să respecte aceleaşi criterii de eficienţă şi de productivitate ca o multinaţională.

Nu în ultimul rând, Isărescu a susţinut că ştie faptul că mulţi fermieri se plâng de insuficienta implicare a băncilor comerciale în creditarea agriculturii, dar a adăugat că atât fermierii cât şi bancherii trebuie să înţeleagă că ‘banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri’.

‘ Ceea ce pot să vă spun este că relaţia partenerială dintre dumneavoastră şi bănci merită mai multă implicare de ambele părţi, lucrurile merită să fie rezolvate cu moderarea intereselor reciproce pentru câştig, aş zice a nevoii de a evita pierderile de ambele părţi. Este cazul ca fermierii şi bancherii să înţeleagă că banii daţi şi luaţi cu împrumut reprezintă obiectul unui legământ comun de afaceri. Pentru un antreprenor banii împrumutaţi nu pot constitui nicidecum un substitut al capitalului propriu – pot doar să îl completeze pe acesta – după cum pentru bancher creditul nu trebuie să fie acordat cu supragaranţii sau să fie exploatat litigios’, a transmis în mesajul său Isărescu.

Guvernatorul avertizează că există în România prea multe firme care au rămas la nivelul minim de capital stipulat în Legea nr. 31/1990, iar această capitalizare nu poate face o afacere să fie bancabilă.

‘Avem în România, precum se ştie, prea multe firme care au rămas la sau sub nivelul minim de capital stipulat în Legea nr. 31/1990, iar această capitalizare, de 200 de lei, nu poate face o afacere să fie bancabilă. Băncile sunt prudente în a-şi asuma riscuri – şi este firesc să fie aşa – întrucât au obligaţii faţă de deponenţi, dar şi ele ar trebui să conceapă creditul în termenii unei relaţii parteneriale viabile, mizând şi pe proiecţii ale dezvoltării afacerii împrumutatului. Pentru ca o bancă să vină lângă întreprinzător ca partener, e nevoie de această înţelegere a afacerii, după cum şi antreprenorul să caute să acopere integral şi la timp din fonduri proprii riscul asumat’, a mai spus Isărescu.

În încheiere, guvernatorul BNR a lăudat Clubul Fermierilor Rmâni pentru că vrea să aducă agricultura românească în secolul XXI, prin iniţiative precum agricultura digitală, produsele bio etc, dar a reaminit şi de agenda neterminată din secolul XX.

‘Mă refer mai cu seamă la impulsul pe care să-l daţi administraţiei pentru finalizarea cadastrului în toate zonele ţării, pentru comasarea terenurilor, refacerea sistemului de irigaţii, nu neapărat pe vechile coordonate, mari consumatoare de energie, ci prin utilizarea forţei gravitaţionale a apei din lacurile de acumulare, relansarea reţelei de cercetare, a băncilor de gene, reînfiinţarea liceelor de specialitate şi multe altele’, a încheiat Isărescu.

(Agerpres/FOTO radioiasi.ro)