Înfiinţarea Jandarmeriei Rurale

Publicat de , 1 septembrie 2016, 09:43

Înfiinţarea Jandarmeriei Rurale

Grigore Alexandru Ghica – Întemeietorul Jandarmeriei Române

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850, când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.

Prin aceasta lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Astfel, legea prevedea ca Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în doua subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe).

La fiecare ţinut era repartizata câte o companie de jandarmi, la care se adaugă câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). Totodată, în aceasta lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale si un serviciu extraordinar, pe care îl executa la solicitarea autorităţilor.

De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile. În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusa unui amplu proces de modernizare, Regimentul de jandarmi se transformă în Legion de jandarmi, începând şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864.

Prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizata pe principii noi, este scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei misiune principală să o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere politica şi militara pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară. Aceste acţiuni s-au concretizat prin apariţia la 01 septembrie 1893 a Legii pentru organizarea Jandarmeriei rurale, care prevedea că „Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel cum este prescrisa de lege, face din aceasta instituţiune un corp militar, pus la dispoziţiunea ministrului de interne, pentru a asigura ordinea şi siguranţa publica. Ea se mai afla sub ordinele ministrului de justiţie, ale ministrului public în ce priveşte atribuţiunile de politie, precum si sub acela al ministrului de război pentru tot ce se raporta la disciplina, comandament şi instrucţie militara a trupei”.

Participarea Jandarmeriei la rãzboaie

Cea dintâi participare a Jandarmeriei Române la un război modern, datează din anii 1877-1878, experienţa acumulată fiind valorificata şi în cel de-al doilea război balcanic, precum şi în acţiunile militare desfăşurate în anii războiului reîntregirii naţionale.

Cu prilejul celui de-al doilea război balcanic, Jandarmeria Româna a acţionat ca o forţa a Sistemului Naţional de Apărare, alături de trupele ce operau pe câmpul de lupta, misiune de care s-a achitat foarte bine.

După încheierea „Păcii de la Bucureşti” din 1913 şi până la intrarea României în primul război mondial s-au produs unele modificări pe linie organizatorică şi a atribuţiilor, care au vizat sporirea efectivelor, înfiinţarea posturilor de jandarmi speciale pentru fabricile din Capitală, care produceau materiale pentru armată, înfiinţarea de puncte speciale de paza şi control la toate trecătorile din Carpaţi, de la Vatra Dornei până la Turnu Severin, crearea unui detaşament pentru paza regiunilor petrolifere.

La începutul anului 1917, odată cu operaţiunea de reorganizare a armatei, se reorganizează şi serviciul Jandarmeriei de pe lângă armata de operaţii.

Cu prilejul mobilizării armatei române din  octombrie 1918, Jandarmeria a contribuit la desfăşurarea acesteia, concomitent cu organizarea noilor servicii pretorale şi a măsurilor pentru menţinerea ordinii şi liniştii în tara.

Armata româna reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu naţional, iar Jandarmeria începe să instaureze ordinea şi liniştea, creând companii de politie în judeţele eliberate.

Jandarmeria Ruralã

Înfăptuirea României Mari a determinat în viata societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul război mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne, iar la 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei rurale.

Din punct de vedere organizatoric, prezintă cel mai mare interes Legea nr.264 din 22 aprilie 1943 pentru organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei. Se prevedea că Jandarmeria este un corp militar instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la executarea poliţiei generale şi militare, sugestivă fiind şi prevederea că, Jandarmeria aparţine M.Ap.N., fiind pusa la dispoziţia M.I. numai pentru executarea misiunilor de poliţie ce-i revin.

După intrarea României în al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: paza unor obiective economice importante, întărirea masurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, etc.

Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior.

Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militara, nu o data au participat nemijlocit la lupta, dovedind energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism.