Iarna nucleară ce ar preceda un război nuclear ruso-american ar duce la moartea a 63% din populaţia planetei (studiu)

Publicat de Andreea Drilea, 22 august 2022, 06:20

Peste 5 miliarde de oameni – aproximativ 63% din populaţia planetei – ar muri de foame în cazul în care ar avea loc un război nuclear între SUA şi Rusia, conform unui nou studiu americani publicat la 15 august în jurnalul Nature Food, informează Live Science.

Conform cercetătorilor, un conflict real ar genera incendii pe porţiuni vaste ale Terrei, care pot aduce în atmosfera planetei peste 150 de milioane de tone de cenuşă, fapt care va duce la distrugerea culturilor agricole pe întreg globul, rezultând o reducere de aproximativ 90% a producţiei mondiale de calorii.

Din cele aproximativ 12.705 de focoase nucleare existente în lume, Rusia dispune de 5.977 iar SUA de 5.428, conform ultimului raport al International Peace Research Institute din Stockholm. Pe locul trei în clasamentul arsenalelor nucleare se află China, cu 350. India şi Pakistan dispun de 160 şi respectiv 165 de focoase.

Un război nuclear la scară largă ‘ar produce o serie de schimbări climatice fără precedent în istoria omenirii’, susţine unul dintre co-autorii studiului, Alan Robock, profesor de climatologie la Rutgers University din New Jersey. ‘În cazul unui război nuclear ruso-american, mai mulţi oameni ar muri de foame în India şi Pakistan decât în ţările implicate direct în conflict’, a adăugat el.

Efectele imediate ale unui atac nuclear asupra unui oraş sunt cunoscute după bombardamentul atomic american asupra oraşului japonez Hiroshima, la 6 august 1945. La Hiroshima o singură bombă atomică a ucis un număr de aproximativ 140.000 de oameni într-un interval de 5 luni după detonarea sa. Pierderile materiale au fost şi ele enorme. Peste 60.000 din cele 90.000 de clădiri din Hiroshima au fost complet distruse sau grav afectate.

Mărturiile a şase martori oculari, adunate de jurnalistul John Hersey şi publicate în 1946, vorbesc despre distrugerile imediate aduse de atac. În primul rând, lumina degajată de explozia nucleară a părut ca un flash orbitor şi complet mut, la fel de strălucitor ca şi Soarele. Apoi a lovit unda de şoc, care a distrus totul în calea ei, măturând cadavre omeneşti sub clădirile răsturnate. În urma exploziei, umbrele negre, vizibile clar, ale oamenilor vaporizaţi instant, au rămas pe pereţi şi pe asfalt, iar puţinii supravieţuitori din apropierea exploziei au apărut goi, cu pilea desprinsă de pe trup de căldura degajată în explozie, rătăcind năuci pe străzile oraşului ruinat până şi-au găsit şi ei moartea.

Primele studii care documentau efectele atacurilor nucleare asupra celor două oraşe japoneze martir, Hiroshima şi Nagasaki, au apărut încă din 1947. Emisiile radioactive rezultate în urma reacţiei de fisiune nucleară, ce conferă uriaşa putere a acestui tip de armament, s-au răspândit în întreaga zonă. La Hiroshima şi Nagasaki, (care a fost bombardat 3 zile mai târziu) a crescut foarte mult numărul de îmbolnăviri oncologice, cataracte şi alte afecţiuni grave, situaţie care a continuat timp de mai mulţi ani, afectându-i în special pe cei care au fost aproape de epicentrele exploziilor.

A fost nevoie însă să treacă aproximativ 40 de ani pentru ca oamenii de ştiinţă să înceapă să înţeleagă şi să dezbată despre cel mai letal şi înfricoşător efect al unui război nuclear – aşa-numita ‘iarnă nucleară’. În acest scenariu apocaliptic, praful, cenuşa şi fumul radioactiv ajung în atmosferă de unde blochează o parte din lumina solară. Temperaturile încep să scadă şi recoltele agricole sunt distruse, rezultând o foamete globală care poate face miliarde de victime.

Pentru a evalua modul în care un astfel de eveniment apocaliptic ar afecta capacitatea planetei de a susţine viaţa, cercetătorii au calculat nivelul de funingine ce ar rezulta în urma a şase potenţiale scenarii de război nuclear. Cinci dintre scenariile analizate vizau o confruntare nucleară limitată între India şi Pakistan pentru regiunea Kashmir, ce ar putea produce între 5 milioane şi 47 milioane de tone de funingine şi cenuşă, în funcţie de numărul de atacuri nucleare dintre cele două ţări. Cel de-al şaselea scenariu analizează efectele unui război nuclear total între SUA şi Rusia, care ar împinge în atmosferă 150 de milioane de tone de cenuşă şi funingine.

Cercetătorii au introdus aceste date în modelul computerizat Community Earth System al Centrului Naţional pentru Cercetări Atmosferice din SUA (NCAR), un instrument de predicţie care simulează schimbările apărute în nivelul radiaţiei solare ce ajunge până la suprafaţa Terrei dar şi schimbările de temperatură şi precipitaţii. Datele obţinute au fost folosite pentru a evalua, folosind alte modele computerizate, efectele dramatice ale iernii nucleare asupra culturilor de porumb, orez, soia, grâu şi pentru pescuit.

Pornind de la premisa că tranzacţiile comerciale internaţionale se opresc în acest caz, cercetătorii au calculat care ar fi reducerea caloriilor alimentare la nivel global, precum şi numărul de oameni care ar muri de foame.

Conform concluziilor, în cazul unui război nuclear total ruso-american, temperatura medie la suprafaţa planetei ar scădea cu 16 grade Celsius (de trei ori mai mult decât diferenţa de temperatură dintre perioada prezentă şi ultima epocă de gheaţă) şi 5 miliarde de oameni ar muri. Pentru comparaţie, în cel mai grav scenariu al unei confruntări nucleare între India şi Pakistan, producţia globală de calorii alimentare ar scădea cu 50%, rezultând 2 miliarde de morţi prin înfometare.

Cel mai puternic afectate regiuni ar fi ţările mari importatoare de alimente din Africa şi Orientul Mijlociu. Australia şi Noua Zeelandă ar face faţă cel mai bine unei astfel de crize, fiind departe de exploziile nucleare din emisfera nordică şi bazându-se pe recolte de grâu ce pot creşte în condiţii mai reci de climă.

‘Cel mai important lucru de ştiut este cantitatea de fum care ajunge în atmosferă’, a comentat şi celălalt autor al studiului, Owen B. Toon, profesor de ştiinţe atmosferice la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică şi Spaţială (Laboratory for Atmospheric and Space Physics), care a colaborat cu celebrul Carl Sagan la studiul din 1983 care a introdus pentru public conceptul de ‘iarnă nucleară’.

‘Energia eliberată de incendiile izbucnite după exploziile nucleare este de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât energia exploziilor nucleare propriu-zise. Iar în stratosferă nu plouă. Deci dacă o cantitate atât de mare de fum ajunge până acolo, va rămâne acolo ani la rând’, a avertizat el.

Studiul citat poate fi consultat la adresa: https://www.nature.com/articles/s43016-022-00573-0. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă