Fila de calendar 23 aprilie 2015

Publicat de , 23 aprilie 2015, 05:00

Semnificatia zilei de 23 aprilie 2015
* Timişoara: În zilele de 23 şi 24 aprilie, are loc o nouă ediţie a HR Summit, platformă regională de întâlnire a specialiştilor Human Resourcea şi managerilor – la Hotel Timişoara, Str. Mărăşeşti nr. 1-3
* Fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) va deschide, astăzi, centrul comercial Mega Mall din Pantelimon, situat în imediata vecinătate a Arenei Naţionale
* Târgu-Jiu: Universitatea „Constantin Brâncuşi” din localitate, în colaborare cu Liga Studenţilor din UCB, organizează, în perioada 23 – 25 aprilie, cea de-a VIII-a ediţie a Sesiunii Intenaţionale de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti „Zilele Cercetării Stiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi”
* SUA: Pictoriţa Victoriţa Duţu va expune la New York, în perioada 23 – 26 aprilie, în cadrul Târgului de Artă “Art Expo – Pier 94”, în districtul Manhatten, organizat de Agenţia de Arta Basak Malone LLC. Picturile pot fi vizionate zilnic la sediul firmei “Unioncont”, în expoziţia permanentă din Bucureşti, Str. Alexandru Moruzzi Voievod nr. 4 A, etaj 4, ap. 16

Calendar religios

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2015; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)
– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2015)
Evenimente interne
– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza unei hotărâri a Guvernului din 15.IV.2005 (- 10 ani); coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995
– „Ziua Cărţii”; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995 (- 20 de ani), pentru declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărţii, “pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”. NOTĂ: Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, la 16.XII.2013, propunerea Senatului din 19.XI.2013
– „Ziua Feroviarilor” (instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf. Mare Mucenic Gheorghe. NOTĂ: Este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie
– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă
– 1400: Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei; domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432); pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol); pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)
– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)
– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)
– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)
– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)
– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)
– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1880: A fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”; primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu; Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România
– 1887: Sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I; ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache; hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826; primele lucrări, desfăşurate după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839; din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu; pictura interioară a biserici a fost realizată de Gheorghe Tattarescu
– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)
– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)
– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)
– 1910, 23.IV/6.V – 24.IV/7.V: A avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza; a fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe
– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1921: Semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma primului război mondial; este cunoscută şi sub numele de Mica Antantă; îşi încetează activitatea în 1938)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, eseist, romancier şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München
– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997
– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine şi operatorul de film
– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov, stabilit în Germania
– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română; stabilit, din 1980, mai întîi în Israel, apoi în Franţa, unde a absolvit Institutul de Cinematografie din Paris. Filmul său „Trăieşte!” („Va, vis et deviens”) a fost distins în 2006 cu Premiul César pentru cel mai bun scenariu original

– 1962, 23-25: Printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe; zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate
– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)
– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996
– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)
– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)
– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tbilisi: Vizita preşedintelui belarus, Alexander Lukaşenko, în Georgia (23 şi 24 apr.)
– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995 ( – 20 de ani). Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– Ziua Independenţei Israelului (Yom Haaţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic. NOTĂ: În anul 2014 a fost marcată la 6 mai
– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564
– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Enciclopedia Britanică, dau ca dată a morţii 22 aprilie 1616
– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză (n. 1564)

– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Alta sursa dă ca dată a naşterii 24 aprilie 1616
– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746
– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)
– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)
– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)
– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)
– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)
– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1953)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)
– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)
– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez; autorul cărţii „Regii blestemaţi” şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)
– 1928: S-a născut Shirley Temple (Black), actriţă de film (copilul-vedetă al anilor ’30) şi diplomat american (m. 2014)
– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)
– 1951: A murit Charles Gates Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)
– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)
– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)
– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: O sursa dă ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)
– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)
– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena). NOTĂ: O sursa dă ca an al naşterii 1906
– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)
– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea australiană Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)
– 1998: A murit scriitorul austriac Gregor von Rezzori (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)
– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)
– 2007: A murit Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)
– 2011: A murit fostul director general al grupului Sony, Norio Ohga, considerat „părintele CD-urilor” (n. 1930)