De ce este importantă limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius?

Publicat de , 9 octombrie 2018, 15:37

Limitarea încălzirii globale la pragul inferior convenit de guvernele lumii în cadrul unui acord încheiat în anul 2015 ar reduce cu până la câteva sute de milioane numărul persoanelor expuse la riscurile climatice şi a celor care ar putea fi afectate de sărăcie până în anul 2050, au indicat oamenii de ştiinţă în domeniul climei în cadrul unui raport ONU publicat luni, citat de Thomson Reuters Foundation.

Prin semnarea ”Acordului de la Paris” aproape două sute de naţiuni s-au angajat să menţină creşterea temperaturilor la nivel mondial ‘mult sub’ limita de 2 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială şi să depună eforturi în vederea atingerii unui obiectiv şi mai ambiţios, acela de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

În cadrul comunicatului care însoţeşte raportul ONU, aprobat de guverne la sfârşitul săptămânii trecute, Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) notează că limitarea creşterii temperaturii globale la 1,5 grade Celsius ar necesita ‘schimbări rapide, ample şi fără precedent’ în toate aspectele societăţii şi ar avea ‘beneficii clare asupra populaţiei şi ecosistemelor naturale’.

În plus, limitarea încălzirii globale la pragul minim ar putea contribui la asigurarea unei societăţi mai sustenabile şi mai echitabile, a adăugat IPCC.

Potrivit noii evaluări a IPCC, câteva dintre cele mai importante diferenţe pe care le-ar avea asupra oamenilor limitarea creşterii temperaturilor la nivel mondial la 1,5 grade Celsius în comparaţie cu ţinta de 2 grade Celsius convenită prin Acordul de la Paris sunt următoarele:

– Riscurile asociate climei cu impact asupra sănătăţii, mijloacelor de trai, securităţii alimentare, rezervelor de apă, siguranţei personale şi creşterii economice se preconizează că vor spori ca urmare a încălzirii climei cu 1,5 grade Celsius şi se vor accentua odată cu atingerea pragului de 2 grade Celsius.

– Printre cei cu risc disproporţionat de mare din cauza consecinţelor adverse ale încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius se numără populaţiile defavorizate şi vulnerabile, unele popoare indigene şi comunităţile locale dependente de agricultură sau de activităţi specifice zonelor de coastă, cum ar fi pescuitul.

– Regiunile care sunt în mod special ameninţate de încălzirea climei sunt ecosistemele arctice, regiunile aride, statele mici insulare în curs de dezvoltare şi ţările cel mai puţin dezvoltate.

– Orice accentuare a încălzirii globale este de aşteptat să afecteze sănătatea umană, în mare parte în mod negativ. Riscul de deces asociat căldurii este mai mic în cazul limitei de 1,5 grade Celsius decât la cea de 2 grade Celsius, în timp ce riscul de infecţii transmise de unele insecte, cum ar fi cazul malariei sau al febrei denga, este probabil să crească odată cu temperatura.

– Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius în comparaţie cu obiectivul de 2 grade Celsius ar putea reduce cu până la jumătate procentul populaţiei lumii expusă la stres hidric, deşi acesta variază considerabil de la o regiune la alta.

– Menţinerea obiectivului la 1,5 grade Celsius va limita creşterea nivelului mărilor sub 0,1 metri până în anul 2100, comparativ cu ţinta de 2 grade Celsius, şi s-ar înregistra o reducere a riscurile asociate în cazul a până la zece milioane de persoane.

– Dacă nivelul mărilor va creşte într-un ritm mai lent insulele mici, zonele joase de coastă şi regiunile de deltă vor avea la dispoziţie mai mult timp pentru a se adapta inundaţiilor, pătrunderii apei sărate şi deteriorării infrastructurii, printre alte.

– Ţările de la tropice şi din zona subtropicală din emisfera sudică vor fi cele mai afectate din cauza impactului schimbărilor climatice asupra creşterii economice în cazul în care se depăşeşte pragul de 1,5 grade Celsius şi se ajunge la o încălzire globală de 2 grade Celsius.

– Zilele cu temperaturi maxime extreme din regiunile temperate de la latitudini medii vor fi mai fierbinţi cu până la circa 3 grade Celsius în cazul unei încălziri globale de 1,5 grade Celsius şi cu 4 grade Celsius dacă temperaturile la nivel mondial vor creşte cu 2 grade Celsius. În general, numărul zilelor caniculare se estimează că va creşte în majoritatea zonelor, mai ales la tropice.

– Riscurile asociate secetei şi reducerii cantităţii de precipitaţii este probabil să fie mai însemnate în anumite regiuni în cazul unei încălziri globale de 2 grade Celsius în comparaţie cu o creştere de 1,5 grade Celsius.

– Ploile torenţiale asociate cicloanelor tropicale se estimează că vor fi mai abundente în cazul unei încălziri de 2 grade Celsius în comparaţie cu o creştere a temperaturilor la nivel mondial de 1,5 grade Celsius. În consecinţă, procentul din suprafaţa de teren a lumii afectată de inundaţii va fi mai mare în cazul atingerii pragului de 2 grade Celsius.

– Limitarea creşterii temperaturilor cu 1,5 grade Celsius se estimează că va avea ca rezultat o diminuare a scăderii nete a producţiei de porumb, orez, grâu şi posibil şi culturi de cereale, în special în Africa Subsahariană, Asia de Sud-Est şi America Centrală şi America de Sud.

– În regiunea Sahel, sudul Africii, Mediterana, centrul Europei şi în zona amazoniană, creşterea temperaturilor cu 2 grade Celsius ar diminua cantitatea de alimente disponibilă în comparaţie cu limitarea încălzirii globale la 1,5 grade. De asemenea, exploataţiile de animale ar urma să fie afectate negativ de creşterea temperaturilor.

– În comparaţie cu o creştere a temperaturilor cu 2 grade Celsius, limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius ar avea consecinţe mai puţin nefaste pentru eforturile globale de dezvoltare sustenabilă, eradicare a sărăciei şi reducerea inegalităţii.

Potrivit raportului IPCC, la rata curentă de încălzire globală, temperaturile vor înregistra, cel mai probabil, o creştere de 1,5 grade Celsius în intervalul 2030-2052, după creşterea de un grad peste nivelul epocii preindustriale începând de la mijlocul anilor 1800.

Pentru menţinerea ratei de încălzire globală la 1,5 grade Celsius emisiile de dioxid de carbon la nivel global vor trebui să scadă cu circa 45% până în 2030, în comparaţie cu nivelul din 2010 şi să ajungă la ‘zero’ până la mijlocul secolului, se arată în raport.

Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice s-a reunit săptămâna trecută la Incheon, Coreea de Sud, pentru finalizarea raportului realizat la solicitarea guvernelor în 2015 şi care evaluează fezabilitatea şi importanţa limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. Documentul este considerat principalul ghid ştiinţific referitor la modalitatea de implementare a Acordului de la Paris din 2015 şi destinat responsabililor politici care se vor reuni în cadrul Conferinţei pentru schimbările climatice de la Katowice, Polonia, în luna decembrie.

(Agerpres/FOTO obiectivbr.ro)