88 de ani de Protecție Civilă în România
Publicat de Andreea Drilea, 26 februarie 2021, 13:51
88 de ani de Protecție Civilă în România
Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei forţelor combatante, îndeosebi după prima conflagraţie mondială, când au fost folosite pentru prima dată gazele toxice de luptă, Protecţia Civilă din România (numită şi Arma Vieţii și deviza „Cu viaţa mea apăr viaţa”), şi-a extins domeniul de activitate, mai ales după cel de-Al Doilea Război Mondial, când modernizarea armelor a cuprins în sfera lor de activitate atât muniţia nucleară cât şi cea biologică, cu efecte distructive nu numai asupra militarilor, dar şi asupra populaţiei.
De-a lungul timpului, pe fondul creşterii riscurilor nonmilitare, accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităţilor economice şi producerii de dezastre, Protecţia Civilă a devenit un instrument umanitar folosit de către stat în momentul când acesta trebuia să răspundă unei situaţii de urgenţă, fie ea naturală, tehnologică sau conflictuală.
Potrivit prevederilor Legii nr. 481/2004, atribuţiile Protecţiei Civile sunt următoarele:
identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;
culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;
informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă;
organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;
asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă;
organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă;
asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
participarea la misiuni internaţionale specifice;
constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice.
Protecţia civilă asigură tot sprijinul pe care îl poate oferi, ajutând, salvând şi asistând victimele şi pe cei aflaţi în nevoie. Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleară, biologică şi chimică, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
Adăpostirea reprezintă acţiunea de protecţie a populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional, de efectele atacurilor din aer şi se realizează prin sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de agenţii economici şi proprietarii de imobile.
Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate, din timpul conflictelor armate, reprezintă ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea (distrugerea) muniţiei neexplodate (rateuri) şi dezafectarea terenurilor şi se execută de către subunităţile specializate şi de către specialiştii pirotehnicieni din inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice în vigoare.
Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică, reprezintă acţiunea de ocrotire a populaţiei (salariaţilor) împotriva contaminării nucleare, radiologice, chimice şi biologice şi se realizează prin mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, ce se realizează din timp de normalitate, cu prioritate în zonele de risc.
Evacuarea reprezintă măsura de protecţie civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situaţii de urgenţă, la declararea stării de alertă, care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a populaţiei, a unor instituţii publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale şi în dispunerea lor în zone sau localităţi care asigură condiţii de protecţie şi supravieţuire.
Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă se realizează la nivel naţional de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi la nivel local de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora.
Toate atributele Protecţiei civile moderne se realizează cu sprijinul nemijlocit al structurilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării şi alte ministere.
Fără o colaborare judicioasă şi fără realizarea unor planuri de cooperare viabile, acţiunea singulară a protecţiei civile nu ar da rezultatele dorite.
Ziua de 28 Februarie, când sărbătorim 88 de ani de existenţă, ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric când, prin „Înalt Decret Regal nr. 468” Regele Carol al I a aprobat „Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene”, care consfinţea reînfiinţarea Apărării Pasive din România şi constituirea primelor structuri de protecţie civilă.
Pentru personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi, Ziua Protecţiei Civile se constituie într-un moment de bilanţ, de asumare a unor responsabilităţi ferme pentru realizarea unui salt calitativ în îndeplinirea misiunilor specifice, dar şi într-o binemeritată manifestare de recunoaştere a generosului efort profesional al celor ce se află permanent şi necondiţionat la datorie pentru a apăra viaţa semenilor, factorilor de mediu, valorilor materiale şi de patrimoniu împotriva distrugerilor provocate de dezastrele naturale, tehnologice, de mediu sau complexe.
Paşii importanţi, făcuţi în aceşti ani au transformat Protecţia Civilă într-o structură solidă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pusă în slujba cetăţenilor, a comunităţii care colaborează activ şi eficient cu toate organismele naţionale şi europene, atât pentru îndeplinirea unor misiuni externe, cât şi pentru pregătirea şi desfăşurarea, unor activităţi de instruire şi antrenament şi care se bucură de încrederea câştigată prin muncă asiduă şi eficienţă în spiritul respectului faţă om.
Avem de apărat o tradiţie pe care nu o putem înfăptui decât prin dăruire exemplară şi prin muncă asiduă, toate puse în slujba celor aflaţi în pericol.
Vom acţiona pentru creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă şi vom depune în continuare eforturi susţinute pentru sporirea şi întărirea încrederii cetăţenilor că viaţa şi avutul lor le sunt vegheate de apărători devotaţi, responsabili şi buni profesionişti.
INSPECTOR ŞEF, al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi
Colonel, TOMA Ion
