Dragoste, literatură și imaginar balcanic. Întâlniri cu Doina Ruști : Iași, 18–20 noiembrie 2026

Publicat de Andreea Drilea, 13 noiembrie 2026, 11:41

Invitată la Iași pentru trei întâlniri dedicate literaturii și imaginarului balcanic, scriitoarea Doina Ruști va participa, în perioada 18–20 noiembrie, la evenimente organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național și Universitatea Națională de Arte „George Enescu”. În centrul dialogurilor se vor afla identitatea balcanică, literatura fantastică și romanele sale recente.

Orașul Iași ocupă un loc central în romanul Nas de bulgar (Humanitas, 2026), scriere confesivă despre iubire și descoperirea identității, care continuă povestea din Ferenike (2025). Aici, anii studenției ieșene devin materie epică. Romanul este și un elogiu adus școlii ieșene, în special filologiei clasice.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, scriitoarea Doina Ruști va participa la un dialog public despre opera și activitatea sa literară. Tema principală a întâlnirii va fi imaginarul balcanic al romanelor sale.

„Balcanismul este pentru mine o filozofie a mixturii, din care s-a ridicat imaginarul nălucilor și nesfârșita lor politropie.”

— Doina Ruști

Evenimentul va avea loc miercuri, 18 noiembrie, la ora 18, în Aula Magna „Mihai Eminescu”, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Corp A.

În deschidere va vorbi prof. univ. dr. Liviu-George Maha, rectorul universității.

Întâlnirea va reuni profesori, intelectuali ieșeni, studenți, elevi și membri ai cluburilor de lectură și se va desfășura în formula unui dialog, moderat de prof. univ. dr. Ioan Alexandru Tofan, de la Facultatea de Filosofie.

Alături de scriitoare se vor afla conf. univ. dr. Livia Iacob, de la Facultatea de Litere, conf. univ. dr. Ionuț Nistor, de la Facultatea de Istorie, și conf. univ. dr. Roxana Curcă, de la Facultatea de Litere.

Sunt invitați, de asemenea, personalități din lumea literară ieșeană, între care Cassian Maria Spiridon, Lăcrămioara Petrescu, Mihaela Paraschiv, Claudia Târnăuceanu, Emanuela Ilie, Ioana Soreanu, Florina Năstase, Oana Lazăr, Dana Bădulescu și mulți alții.

„Mă interesează identitatea balcanică pentru că este fluidă, amenințată, plină de resturi istorice. În spațiul balcanic nu pui niciodată punct. Prin moștenirile latine, balcanismul integrează istoria în actul imediat, într-un prezent infinit, care a diluat gravitatea. Chiar și pe cea față de strămoși.” — Doina Ruști

Joi, 19 noiembrie, ora 13.30, Doina Ruști se va întâlni cu elevii Colegiului Național din Iași, unde va discuta despre romanele sale recente Matuf, peruchierul și Nas de bulgar, apărute la Editura Humanitas în 2026. 

Vineri, 20 noiembrie, la ora 12.00, scriitoarea Doina Ruști este invitată la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, pentru o conferință  despre dimensiunea balcanică a operei sale. Evenimentul face parte din cea de-a II-a ediție a colocviului Interferențe balcanice în muzică și artă. 

„ Iar peste mișcarea multicoloră plutea un damf aducător de adâncă părere de rău, un parfum de migdale prăjite, de gură care a clefăit baclavaua, de bărbat care s-a frecat de ușa unui harem..”

— Doina Ruști – Manuscrisul fanariot

Despre Doina RUȘTI

Cu o operă solidă și un imaginar literar inconfundabil, Doina Ruști este o prozatoare multipremiată, studiată în școli și universități. Scrierile sale — romane și povestiri — au fost traduse în 18 limbi, însumând peste 40 de titluri publicate în traducere. 

S-a remarcat prin imaginarul balcanic, prin îmbinarea fantasticului și a realismului social dur.

Doina Ruști s-a născut la Comoșteni (15 februarie 1957), în sudul țării, dar și-a petrecut anii formării intelectuale la Iași, unde a absolvit secția de limbi clasice a Liceului „Garabet Ibrăileanu” (1976) și Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (1980).

Romanul său de referință este Fantoma din moară (Polirom, 2008), ficțiune despre comunismul românesc, apreciată de critică și analizată în studii academice.

În aceeași zonă tematică se înscriu Ferenike (Humanitas, 2025) și Nas de bulgar (Humanitas, 2026).

Prin trilogia fanariotă — Manuscrisul fanariot, Mâța Vinerii și Homeric —,  Doina Ruști reconstruiește imaginarul Bucureștiului balcanic din secolul al XVIII-lea, într-o formulă fabulatorie, originală. Mâța Vinerii, cel mai tradus roman al trilogiei, a apărut în limba engleză cu titlul The Book of Perilous Dishes (Londra, 2022), fiind recomandat de Historical Novel Society.

În continuarea acestor romane, Doina Ruști a publicat peste 300 de povestiri de inspirație balcanică, unele apărute și în traducere.  Prestigioasa revistă americană Conjunctions a publicat recent povestirea The Wallachian Hound.

Printre cărțile sale cele mai cunoscute se numără și Lizoanca la 11 ani (Trei, 2009), roman despre copilărie și degradarea morală dintr-un mic sat românesc, comparat, ca stil, cu Ciuma  lui Camus (Il Libero) și cuprins în mai multe programe universitare europene.

A mai publicat Zavaidoc în anul iubirii (2024), Paturi oculte (2020), două romane YA (Platanos, Sălbatica) ș.a.

Cel mai recent roman al său este Matuf, peruchierul (Humanitas Junior, 2026).

A primit, între altele, Premiul Uniunii Scriitorilor (Asociația București, 2007), Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008), Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (2009) și Premiul Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru carte tradusă (2018).

Este profesor universitar, cu specializarea în istoria culturii și civilizației universale.

Marco Dotti: „Două sunt calitățile scrisului ei: profunzimea și dulceața narării.”

Monografia întregii opere: Pompilia Chifu — Doina Ruști, un personaj în propria carte (2025).

Website: https://www.doinarusti.ro

„Într-o după-amiază, la ceasul cel mai amorțit, când orice burtă de bucureștean era îndopată cu mâncăruri, la acea oră la care se mai anunța câte-un mort, sufocat de bubele ciumei, peste București a căzut întunericul. Un nor cenușiu și clipocitor, ca lâna care fierbe-n vopsea vineție, a umbrit întregul oraș. Maiorca freca rufele în marginea bălții, iar Leun o privea din spatele Hanului Sf. Gheorghe. Un timp, tot orașul a ascultat năvala prafului mișcător, fojgăielile mici, exact ca ale boabelor de fasole, eliberate din păstaia uscată. Erau lăcuste. Mai văzuseră și altă dată, iar după intensitate, era un stol lung. Pe la biserici băteau clopotele, iar din curți se înălțară trâmbe de fum.” — Doina Ruști – Manuscrisul fanariot