#StareaEducației: (INTERVIU) Școlile se pot înscrie pentru a pilota standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Bogdan Cristescu, directorul CNCE: ”În opinia mea, după introducerea acestor standarde, ne putem aștepta ca în patru ani, notele pe care le pun profesorii, într-un ciclu de învățământ, să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.”

Publicat de andreeadaraban, 16 ianuarie 2026, 18:22

Ministerul Educației a lansat, în această săptămână, apelul pentru înscrierea școlilor care doresc să participe la pilotarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, un pas considerat esențial înainte de aplicarea acestora la nivel național. Demersul face parte din proiectul european RECRED – Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă și vizează unități de învățământ din mediul urban și rural, din toate regiunile României.

Despre miza acestei reforme și despre modul concret în care se va desfășura pilotarea a vorbit, într-un interviu realizat de Andreea Daraban, Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, instituție parteneră în implementarea proiectului.

Potrivit lui Bogdan Cristescu, una dintre cele mai mari probleme ale sistemului educațional românesc este lipsa de comparabilitate a notelor. „O notă de 7 într-o școală nu înseamnă același lucru cu un 7 dintr-o altă școală”, a subliniat acesta. În prezent, singurele evaluări comparabile la nivel național sunt cele externe – Evaluarea Națională, Bacalaureatul și testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a – însă acestea nu acoperă toate disciplinele și nu pot reflecta în mod complet progresul elevilor.

În lipsa unor standarde clare, evaluarea diferă semnificativ de la o clasă la alta, ceea ce duce la discrepanțe mari între mediile obținute pe parcursul școlii și rezultatele de la examenele naționale, a mai declarat Bogdan Cristescu.

Noile standarde sunt elaborate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la nivel primar și gimnazial, și sunt corelate direct cu competențele prevăzute în programele școlare. Ele sunt structurate pe trei niveluri de performanță: de bază, consolidat și avansat, descriind concret ce știe și ce poate face un elev la fiecare etapă. ”Aceste standarde nu sunt efectiv niște standarde de notare, pentru că nu spunem elevul primește nota 5, dar sunt extrem de apropiate de standarde de notare,” a explicat directorul CNCE.

Participarea la pilotare este voluntară, iar interesul este deja ridicat: peste 100 de școli s-au înscris în primele zile de la lansarea apelului. După încheierea perioadei de înscriere, pe 23 ianuarie, unitățile de învățământ vor fi selectate astfel încât să rezulte un eșantion reprezentativ la nivel național.

Profesorii din școlile incluse vor beneficia de instruire și vor utiliza standardele în activitatea lor curentă, fără a schimba sistemul de notare sau modul de încheiere a mediilor, a mai spus Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Aceștia vor oferi feedback detaliat privind claritatea, utilitatea și aplicabilitatea standardelor, informații esențiale pentru ajustarea lor înainte de implementarea la scară largă. Pilotarea propriu-zisă va avea loc în perioada martie–iunie, după etapa de formare din luna februarie.

Obiectivul Ministerului Educației este ca, după validarea standardelor pentru primar și gimnaziu, acestea să fie introduse la nivel național, iar ulterior să fie dezvoltate și pentru liceu. Planul este ca, din toamna anului 2026, cel puțin pentru clasa a IX-a, noile programe școlare să fie însoțite de standarde de evaluare.

Introducerea standardelor naționale de evaluare ar putea deschide, în viitor, și discuția despre schimbarea modului de admitere la liceu, printr-o pondere mai mare acordată evaluării continue realizate de profesori, validată extern. Deși decizia rămâne una de politică educațională, Bogdan Cristescu consideră că o astfel de abordare ar fi „normală și necesară”, odată ce evaluarea la clasă devine unitară și credibilă.

 Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Ministerul Educației a deschis apelul pentru înscrierea școlilor în vederea pilotării standardelor naționale de evaluare, de ce este important acest moment și ce urmărește în esență acest demers?

Bogdan Cristescu: Demersul este foarte important și vă mulțumesc că îmi dați ocazia să-l prezint. Așa cum știm cu toții, unul dintre aspectele care deranjează în sistemul de educație este faptul că nota 7 într-o clasă sau într-o școală nu este același lucru cu nota 7 în altă școală. Motiv pentru care, vă dați seama, singura evaluare care arată ceva comparabil este evaluarea externă, adică, în cazul nostru, evaluarea de la clasa VIII-a și bacalaureatul, împreună cu evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, dar care, știți că au coduri și un punctaj alocat, deci nu se prea poate face o evaluare comparativă. Asta pe de-o parte. Pe de altă parte, știm cu toții că extern nu evaluăm toate disciplinele. Evaluăm doar o parte dintre ele, ceea ce este păcat, pentru că, pe de-o parte, transmit un mesaj că o disciplină este mai importantă decât alta, ceea ce nu este adevărată în profilul de formare a absolventului, și, pe de altă parte, pentru că implicit reflexul uman este de a învăța ceea ce se evaluează. Și atunci, de mulți ani, standardele de evaluare au fost declarate o necesitate, dacă vreți, de rang 0 în sistemul de educație și, după mai mulți ani de demersuri, am reușit obținerea unei finanțări pentru a le realiza. Finanțare care este necesară, pentru că expertiza de elaborare a acestor standarde lipsește destul de mult în România și nu am putut să ne sprijinim, dacă vreți, pe efort intern. Uitându-ne un pic în istorie, ultimele, nici măcar nu standarde de evaluare, au fost niște criterii de notare, au fost realizate înainte de anul 2000, pentru clasele primare și pentru clasa VIII-a, de către instituția anterioară Centrului și anume Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Revenind, am reușit să obținem o finanțare externă, în cadrul unui proiect european, RECRED în cazul de față. Au fost parcurse mai multe etape. Etapele au constat, în primul rând, într-un training făcut de experți externi. Apoi s-a format un grup de persoane care au fost sau care sunt lideri pe discipline, pentru că e important să spunem că aceste standarde sunt realizate pentru toate disciplinele din trunchiul comun, la momentul actual pentru primar și pentru gimnaziu, dar urmează și pentru liceu. Apoi am avut o selecție și sunt 135 de experți pentru toate disciplinele din țară care au lucrat la standarde, iar la acest moment, după aproape nouă luni, suntem în situația de a avea standarde pentru fiecare disciplină și fiecare competență din programa școlară,  la discipline de trunchi comun, pentru clasele primare și gimnaziu.

Andreea Daraban: Înțeleg că aceste standarde sunt structurate pe trei niveluri: de performanță, de bază, consolidat și avansat.

Bogdan Cristescu: Da, la fiecare competență, poate voi intra în niște detalii un pic prea tehnice, dar cred că sunt importante. Așa cum știm, programele școlare au competențe și au și teme de conținut care ajută la formarea, dezvoltarea acestor competențe. Competențele acestea sunt avute în vedere pentru un standard de învățare, pentru o finalitate a învățării, numai că terminologia este suficient de largă pentru a acoperi ceea ce se întâmplă la nivelul tuturor claselor, iar pe de altă parte, trebuie să ajungem până la nivelul vizibil și evaluabil, măsurabil în mod unitar. Elevul face un lucru sau altul și ceea ce se întâmplă cu ceea ce face el. Și atunci, pentru fiecare competență s-a dezvoltat standardul de învățare, iar pentru acest standard de învățare s-au dezvoltat pre-niveluri. Într-adevăr, cele pe care le-ați menționat dumneavoastră.

Andreea Daraban: Ce înseamnă concret pilotarea acestor standarde la nivelul școlilor și al claselor implicate?

Bogdan Cristescu: Asta înseamnă că voi trece puțin în revistă planul de pilotare, și anume, vom selecta școlile pe baza înscrierii lor. Este o activitate voluntară și mă bucură faptul că școlile au răspuns pozitiv. În primele trei zile avem deja mai mult de 100 de școli înscrise, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru noi, pentru că este un efort din partea colegilor profesori. Și atunci, școlile se înscriu, baza de date cu școlile înscrise este trecută pentru un proces de eșantionare, ca să avem un eșantion reprezentativ la nivelul tuturor elevilor din România, iar apoi, aceste standarde sunt puse la dispoziția profesorilor din școli, împreună cu o instruire. Colegii profesori, care le vor implementa la nivelul școlii, trec printr-o instruire. Ce înseamnă le implementează? Ei nu își schimbă de azi  sistemul de notare  și pun alte note copiilor, ci efectiv, în activitatea lor uzuală, încearcă să se bazeze pe aceste standarde. Și ei își notează unde aceste standarde le-au creat dificultăți, unde li s-a părut ambiguu, unde li s-au părut insuficiente, unde li s-au părut prea detaliate. Și atunci, ne dau un feedback efectiv și direcționat pe fiecare nivel standard de învățare, asociat cu competențele din programele școlare. Deci, vă dați seama, dacă ne gândim la o disciplină, la care în patru ani de studiu am, nu știu, 60 de competențe și am dezvoltat 60 sau 90 de standarde, dacă le mai duc și în trei niveluri de performanță, vă dați seama că sunt foarte, foarte multe. Deci, colegii-profesori le folosesc în activitatea dumnealor zilnică, atât pentru evaluarea curentă cât și pentru evaluările sumative și, la final, ne oferă un feedback structurat către echipa de proiect.

Andreea Daraban: Așadar, nu se modifică sistemul de notare sau modul de încheiere a mediilor pentru școlile care pilotează.

Bogdan Cristescu:  Sub nici o formă, pentru că sistemul românesc, care este suficient centralizat, nu permite acest lucru. Ei își fac activitatea de profesori în continuare, se bazează, dacă pot, pe aceste standarde, că îi vor ajuta, pentru că pur și simplu aceste standarde, dacă vreți, explică în profunzime și în mod unitar ce se dorește prin programa școlară. Este un demers care nu se reduce doar la standarde, ci se reduce, dacă vreți, și la o abilitare curriculară și o citire critică a programei școlarei, în vederea implementării ei, având în minte obiectivele de învățare.

Andreea Daraban: Când se termină sesiunea aceasta de înscriere și de când vor fi pilotate efectiv în școli?

 Bogdan Cristescu: Înscrierea are loc până pe 23 ianuarie. Am prevăzut-o astfel,  deoarece în săptămâna următoare se realizează eșantionul. Și dacă atunci când realizăm eșantionul, descoperim sau vedem că sunt anumite tipuri de școli, clase sau de elevi care lipsesc, ne dorim completarea acestui eșantion. Și atunci, în ianuarie terminăm cu înscrierea școlilor, și v-am spus mă bucur că deja 100 de școli erau înscrise în primele trei zile de la lansarea proiectului, și cu realizarea eșantionului. Dacă va fi nevoie, vom face o completare sau ne adresăm direct unor tipologii de școli pentru a avea un eșantion valid și reprezentativ. În luna februarie, când știm că sunt mai multe vacanțe școlare, vom realiza instruirea profesorilor și punerea la dispoziție a acestor standarde și a procedurilor de pilotare, urmând ca apoi între martie și iunie această pilotare să aibă loc.

 Andreea Daraban: Practic, aceste standarde de evaluare sunt similare cu cele de notare?

Bogdan Cristescu: Aceste standarde nu sunt efectiv niște standarde de notare, pentru că nu spunem elevul primește nota 5, dar sunt extrem de apropiate de standarde de notare, pentru că în secunda în care noi spunem ca la nivelul avansat, care este un nivel corespondent, dacă vreți, unei plaje orare 9-10, elevul trebuie să facă cutare, cutare, cutare, și pentru ele, un descriptor de performanță este consolidat sau avansat, ne dăm seama când apare nota 10 și când apare nota 9. Deci, nu sunt efectiv și vizual standarde de notare, pentru că nu se văd notele în ele, dar sunt cvasi echivalente standardelor de notare. Nu ne-am dorit ca ele să fie niște standarde de notare, pentru că rolul profesorilor în clasă și judecata lui critică, analiza lui de specialist care cunoaște tot contextul elevului, este foarte importantă pentru noi. Pentru că știm cu toții că o notă, în realitate, este o fotografie a unui proces, a unui demers, iar rolul profesorului este esențial, pentru că el poate vedea acest lucru într-un întreg context de evaluare și de dezvoltare.

Andreea Daraban: În lipsa acestor standarde, în prezent cum evaluează profesorul practic, ce evaluează și cum notează?

Bogdan Cristescu: La acest moment, profesorul evaluează pe baza programei școlare, adică pe baza competențelor care sunt scrise acolo, dar este evident că neavând un cadru de referință clar, pe care îl introducem acum, evaluarea variază și putem vedea acest lucru. Vă aduceți în aminte acum câțiva ani, când se lua în considerare la admiterea în clasa a IX-a media claselor de gimnaziu, unde vedeam niște fluctuații extraordinare. Vedem acum în statistici când sunt niște diferențe foarte, foarte mari între media copilului la română și matematică de la Evaluarea Națională și media lui pe clase de studiu. Este foarte greu de înțeles cum un copil care, să spunem, are 3 la Matematică, deci nu dezvoltă foarte, foarte bine niște lucruri, are media 10 la clasă sau media peste 9 la clasă. Și nu numai la matematică, ci și la fizică, chimie sau alte obiecte care presupun și un aparat matematic. Tot la fel, un copil care poate are nota 10 la clasă sau la examen, să vedem că are o notă mai mică pe parcursul gimnaziului, știm că acest lucru se poate întâmpla, este așa numitul efect de halou, în care orice cadru didactic este influențat și de nivelul mediului din jur. Și vă dați seama, într-o clasă cu copii foarte, foarte buni, implicit, instinctiv, cerințele tale sunt mai mari, pentru că îți dorești să poți să faci o diferențiere și acolo. Pe de altă parte, într-un context național, acest lucru nu este tocmai fair.

Andreea Daraban: Odată cu introducerea acestor standarde, nu vom mai vedea astfel de decalaje?

Bogdan Cristescu: Vă dați seama, în educație lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Ceea ce ne dorim noi este ca, odată ce introducem aceste standarde, din anul școlar următor, după o perioadă de un an, doi, trei ani, în care profesorii se vor obișnui cu ele, în paralel cu platforma digitală de evaluare care va permite evaluări externe în orice moment.  Adică, de exemplu, eu ca director voi putea intra la clasa a VI-a B și să rog profesorul ca la ora de astăzi să-și facă evaluarea pe platformă. În platforma digitală a Ministerului, lucrurile fiind clar asociate standardelor, cu teste psihometrice, eu ca profesor, îmi voi putea da seama dacă felul în care am evaluat elevii mei este consistent cu felul în care sunt standardele naționale și îmi voi regla acest lucru. Da, deci, în opinia mea, după introducerea acestor standarde, perioada de adaptare a profesorilor, suportul metodologic  prin platformă, pe care îl va oferi ministerul, directorul, inspectoratele, ne putem aștepta ca la un viitor de, nu știu, eu sper patru ani, deja notele pe care le pun profesorii noștri să fie niște note care să poată fi luate în considerare mai departe în parcursul educațional al elevilor.

Andreea Daraban: Așadar, spuneați că din toamna acestui an, standardele de evaluare vor fi introduse în toată țara la nivel primar și gimnazial.

Bogdan Cristescu: Da, noi ne dorim. Planul este, sper să reușim, pentru că este un an suficient de aglomerat și cu multe, multe lucruri de implementat. Noi ne dorim ca la nivel de septembrie 2026 să avem standardele de evaluare dezvoltate și pentru programele de liceu care tocmai au fost aprobate, măcar pentru clasa a IX-a. Ne-am dorit, este cumva un demers foarte ambițios ca liceul să înceapă cu programe care să aibă și standarde de evaluare. Colegii noștri care au lucrat la aceste programe au avut patru luni extrem, extrem de intense. Este o muncă neplătită, au fost aproape 1800 de colegi care au lucrat, nu a fost ușor, dar odată ce vom valida la primar și la gimnaziu tipologia de lucru, vom avea și niște evaluări externe cu teste psihometrice, ca să vedem dacă ceea ce evaluează colegii noștri pe baza standardelor sunt similare cu ceea ce s-a intenționat. Odată ce avem această capacitate profesională dezvoltată, eu îmi doresc ca până în septembrie să reușim ca la disciplinele de trunchi comun să avem standarde de evaluare.

Andreea Daraban: Dacă vom avea aceste standarde uniformizate la nivel național, atunci vom putea vorbi și de altfel de modalități de trecere de la un ciclu de învățământ la altul? De exemplu, Evaluarea Națională să nu mai fie folosită ca metodă de selecție pentru liceu?

Bogdan Cristescu: Aceasta este o decizie de luat. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, vom vedea că a fost o perioadă în care nu se foloseau foarte mult evaluările externe, acestea cu miză mare,  pentru că sunt un stres pentru copii, mai ales la 14 ani,  ci se punea foarte mult accesnt pe expertiza profesorilor, validată prin evaluări externe. Este un studiu OECD care abia este publicat și care arată un demers de recreștere a ponderilor evaluărilor externe, pentru că și părinții și conducerile școlilor simt, uneori, o validare externă, în afară de cea a profesorilor. Dar, în mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclul al copiilor să conteze la admitere. Nu aș putea spune dacă ar fi doar atât sau combinat cu niște evaluări externe. Eu cred că aceasta ar fi situația ideală, dar este o opinie personală. Dar în mod cert, evaluările la toate disciplinele  vor fi luate în calcul și poate vom avea, dacă vreți, o distribuție de note mai echilibrate decât avem acum la toate disciplinele.

Varianta audio a interviului: