#StareaEducației: (INTERVIU) Școala Gimnazială ”Vasile Conta” din Iași a obținut Premiul European pentru Predare Inovatoare 2025, oferit de Comisia Europeană. Profesor Daniela Lorina Stegariu: ”Inovator a fost modul în care noi am abordat temele de dezvoltare durabilă. Am introdus în curriculum o materie nouă și am creat un ghid care poate fi folosit de toate școlile din Europa.”

Publicat de andreeadaraban, 29 septembrie 2025, 16:33

Proiectul ”Be Smart, Be Green”, coordonat de școala gimnazială ”Vasile Conta” din Iași, a obținut Premiul European pentru Predare Inovatoare 2025, la categoria Educație școlară. Distincția oferită de Comisia Europeană recunoaște eforturile școlilor și profesorilor care reușesc să transforme educația, punând accent pe metode inovatoare, sustenabilitate, colaborare internațională și implicarea elevilor în problemele reale ale societății.

Proiectul ”Be Smart Be Green” s-a derulat în perioada 2022-2024 și a avut ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor ecologice și civice ale elevilor prin activități creative, practice și colaborative.

Alături de parteneri din Italia, Lituania, Macedonia de Nord, Spania și un ONG din Turcia, echipa de la Iași a demonstrat cum o școală gimnazială poate deveni un model de bună practică în promovarea educației pentru dezvoltare durabilă.

Colega noastră, Andreea Daraban, a stat de vorbă cu inițiatorii și coordonatorii acestui proiect, respectiv doamna Anca Țibulcă, director al școlii gimnaziale Vasile Conta din Iași, și doamna Daniela Lorina Stegariu, profesor de geografie la aceeași instituție, pentru a înțelege mai bine cum s-a născut ideea, ce impact a avut asupra elevilor și comunității și ce înseamnă această recunoaștere la nivel european.

Andreea Daraban:  Cum a început ideea proiectului ”Be Smart Be Green” și care a fost motivația din spatele acestuia?

Anca Țibulcă: Înainte de a vorbi despre proiectul ”Be Smart Be Green”, aș vrea să vă spun că școala noastră a mai implementat două proiecte Erasmus, este vorba de proiecte K1, cursuri pentru profesori, primul a fost implementat în 2017 și s-a numit ”Europa”, de fapt e un acrostih, euroeducația prin oportunitate de proiect alternativ. Au fost patru mobilități pentru cadrele didactice, la fiecare mobilitate participând trei sau patru colegi. Al doilea proiect se numește ”Acces european pentru egalitate de șanse”, a fost un proiect destinat copiilor cu cerințe educaționale speciale și au fost mobilități la care au participat câte trei colegi.

Andreea Daraban: Așadar, aveți o oarecare experiență în ceea ce înseamnă proiecte europene, iată al treilea, cu succes și cu un premiu deosebit.

Daniela Stegariu: Proiectele de parteneriate școlare, să spunem că sunt cele mai complexe proiecte din toată categoria de proiecte europene și era firesc să vină după o anumită experiență în implementarea proiectelor europene. A fost primul proiect de acest tip pentru școală și ideea a pornit de la faptul că am vrut să facem un proiect care să implice toată comunitatea școlară și cumva am vrut să fie teme pliate pe prioritățile europene. Eu, ca profesor de geografie, să spunem că sunt un pic mai conectată cu aceste probleme legate de mediu, de dezvoltare durabilă și am propus tema colegilor care au fost foarte încântați. Și încă din etapa de scriere am avut foarte multe idei de activități și de metode prin care să facem copiii să iubească acest proiect și s-a dovedit până la urmă că într-adevăr l-au iubit.

”Noi am făcut un ghid cu lecții, prin care toți profesorii din Europa pot să introducă noțiuni de dezvoltare durabilă în viața de zi cu zi.”

 Andreea Daraban: Care au fost obiectivele principale ale proiectului? Ce ați dorit până la urmă să arătați prin acest proiect?

Daniela Stegariu: Am dorit cumva ca dezvoltarea durabilă să nu mai fie un termen abstract, pentru că sunt chiar și profesori care ne întreabă, dar ce tot vorbiți în limbajul ăsta de lemn, ce înseamnă dezvoltare durabilă?  Și am pornit de la această idee, de a explica ce înseamnă, de fapt, o viață sustenabilă și ne-am propus multe obiective destul de ambițioase, dar se pare că ne-au ieșit. Proiectul a avut patru mari teme, reducerea consumului de resurse, schimbările climatice, conservarea biodiversității și asigurarea sănătății și a stării de bine a elevilor.

Andreea Daraban: Ne puteți da câteva exemple de activități inovatoare desfășurate cu elevii?

Daniela Stegariu: Noi spunem că inovator a fost modul în care noi am abordat aceste teme de dezvoltare durabilă, nu numai prin faptul că am combinat învățarea și integrarea acestor noțiuni efectiv în viața de zi cu zi a școlii, în toate acțiunile pe care copiii și profesorii  le-au făcut, prin faptul că am introdus în curriculum atât o materie nouă, dar am și elaborat împreună cu ceilalți parteneri de proiect materiale care pot fi folosite la toate disciplinele școlare și care abordează temele de educație pentru dezvoltare durabilă.  Adică noi am făcut un ghid cu lecții, prin care toți profesorii din Europa pot să introducă aceste noțiuni în viața de zi cu zi.

Andreea Daraban: Ce înseamnă că ați introdus o disciplină nouă?

 Daniela Stegariu: Timp de doi ani,  am avut un opțional de ”Educație pentru dezvoltare durabilă” pe care l-am predat în școală. Acest ghid și programa pentru opțional au fost create împreună cu ceilalți parteneri de proiect, pentru că noi am găzduit o mobilitate la care au venit profesori din toate școlile partenere, iar tema mobilității a fost fix educația pentru dezvoltare durabilă. Am organizat workshop-uri cu profesorii,  prin care am prezentat aceste noțiuni, am identificat împreună modalități de a introduce în școală, bineînțeles, pe specificul fiecărei școli,  aceste noțiuni de dezvoltare durabilă.

Andreea Daraban: Acest ghid, creat de dumneavoastră, este utilizat și de țările partenere în prezent?

Daniela Stegariu: Da, și sperăm că și de alte țări, pentru că toate rezultatele pe care noi le-am obținut în proiect și am avut foarte multe rezultate finale, sunt publicate pe un site la care au acces toți profesorii din Europa. Toate materiale au fost publicate în limba engleză.

Andreea Daraban: Cum a fost încurajată participarea elevilor și implicarea lor în aceste activități din proiect?

Anca Țibulcă: Proiectul nostru a fost transparent. Ne-am străduit să fim transparenți, să aducem la cunoștința colegilor tot ce ne propunem, să expunem tot ce avem de gând să facem. Colegii au fost la curent cu procedura de selecție, cu etapele, cu calendarul. De asemenea, a fost popularizat de către diriginți în rândul copiilor de clasele a VI-a și a VII-a faptul că ei pot participa la mobilități.

Andreea Daraban: Ați făcut o selecție a lor?

Anca Țibulcă: Sigur că da, am făcut o selecție, a fost o procedură de selecție, o comisie care a realizat selecția după anumite criterii. Copiii au depus dosar în termenii stabiliți conform calendarului, au fost patru mobilități.

Andreea Daraban: Unde anume, unde ați mers?

Anca Țibulcă: În Sicilia, la Palermo, în Macedonia de Nord, în Spania, la Motril, și în Lituania. Doi profesori însoțitori și câte cinci elevi participanți.

”Din păcate, sistemul nostru de învățământ încă este unul prin care nu se dezvoltă foarte mult autonomia copiilor și nu creăm neapărat copii dezinvolți.”

 Andreea Daraban: Cum a decurs această cooperare internațională cu alte școli, cum a fost contactul cu alți elevi din alte școli?

Daniela Stegariu: Dacă e să mă întrebați pe mine, cred că ăsta este cel mai mare beneficiu al proiectului Erasmus, faptul că elevii au posibilitatea să meargă și să interacționeze cu alți copii din alte țări. Sigur, în ziua de azi, cred că toți copiii merg în străinătate, dar nu au parte de acel schimb cultural și educațional valoros, pentru că ei în străinătate stau cu părinții, vorbesc tot limba română și nu li se oferă neapărat posibilitatea să interacționeze. Ne-am întors acasă cu copii schimbați și asta ne-au spus și părinții. Din păcate, sistemul nostru de învățământ încă este unul prin care nu se dezvoltă foarte mult autonomia copiilor și nu creăm neapărat copii dezinvolți. Asta s-a văzut, noi avem niște copii foarte buni, foarte bine pregătiți, vorbesc limba engleză foarte bine, dar la început aveau probleme de cooperare. După câteva zile petrecute în străinătate, cu ceilalți copii s-au schimbat total și cred că ăsta a fost beneficiul cel mai mare.

Andreea Daraban: Aspect pe care nu l-ați remarcat la ceilalți copii care au venit la noi?

Daniela Stegariu: Să spunem că ei deja sunt mai dezinvolți decât ai noștri, nu știm de ce, ori că prin metodele pe care le folosesc profesorii în acele sisteme de învățământ sunt mai mult valorizați, sunt mai mult încurajați să își exprime părerea. Poate din acest motiv copiii din străinătate, într-adevăr, sunt un pic mai dezinvolți decât ai noștrii.

Andreea Daraban: În total, câți copii au participat în acest proiect și câți profesori?

Daniela Stegariu: Cei 20 de copii care au participat la mobilități au făcut parte, ca să înțelegeți cumva și cum am gândit noi proiectul, au făcut parte din patrula ECO. Noi, la nivel de școală, am selectat copii din toate clasele pentru că ideea proiectului a fost una de peer learning. Am considerat că ei învață mai bine de la colegii lor decât de la noi și atunci am selectat de la fiecare clasă copii care au făcut parte din această patrulă ECO. Ei au fost cei mai implicați în proiect și atunci, bineînțeles, că ei au fost cei care au beneficiat și de aceste mobilități, pentru că ei au participat la toate workshop-urile pe care noi le-am organizat cu psihologi, cu nutriționiști, cu diferiți reprezentanți ai ONG-urilor care lucrează în domeniul mediului, după care s-au dus și au realizat aceste activități și au transmis mai departe colegilor. Deci cei 20 sunt cei care au participat la mobilități, dar de fapt activitățile s-au desfășurat cu toți copiii de gimnaziu și în diferite activități au fost implicați toți profesorii. Mobilitățile au vizat doar elevii, profesori au fost însoțitori.  Iar noi, ca școală, am găzduit doar o mobilitate pentru profesori în care am avut anumite teme, cum ar fi  dezvoltarea durabilă, învățare experiențială, pentru că avem în școală formatori care au putut să predea aceste cursuri colegilor din Europa.

Andreea Daraban: Vă întrebam anterior dacă ne puteți da câteva exemple de activități concrete pe care le-au făcut copiii.

Daniela Stegariu: Preferata mea, să spun așa, și activitatea care cred că a fost cel mai bun exercițiu de responsabilitate civică pe care copiii l-au avut în timpul proiectului, a fost elaborarea unei recomandări de politici publice. Ei au făcut un studiu în comunitatea lor, respectiv în cartierul Nicolina și și-au dat seama că ar avea nevoie de o parcare pentru biciclete și că mulți, stând în zonă, ar putea să vină la școală cu bicicletele. Au elaborat această recomandare de politici publice, pe care au transmis-o primărie locale. Noi nu am primit niciun răspuns oficial, dar coincidență sau nu, acum există o parcare, fix așa cum și-au dorit ei în Nicolina.

Andreea Daraban: Poate că Primăria totuși a plecat urechea și la solicitările copilor.

Daniela Stegariu: Noi credem că da, iar copiii au înțeles că vocea lor contează, că ei pot să facă diferența. O altă activitate, care iarăși mi s-a părut foarte interesantă și părinții la final au spus că la ei în casă rolurile s-au schimbat, a fost un jurnal al consumatorului pe care copiii împreună cu familia au trebuit să îl realizeze. Au monitorizat consumul de resurse din locuințe pe o perioadă lungă de timp, tot ce înseamnă gaz, electricitate, mâncare și așa mai departe și au propus soluții, astfel ca în fiecare lună consumul să fie mai mic și la conferința de final, de încheiere a proiectului pe care am avut-o, părinții au spus că într-adevăr rolurile în casă s-au schimbat și că au ajuns copiii să le atragă atenția că lasă lumina aprinsă sau consumă prea multă apă. Asta ne face să credem că într-adevăr această, să spunem, educație pentru dezvoltare durabilă a depășit spațiul școlii și a ajuns în comunitate și în familii, pentru că asta ne-am dorit de fapt.

”Date fiind schimbările, transformările prin care vara aceasta am trecut cu toții în învățământ, din păcate, în acest an școlar, disciplina opțională, ”Educație pentru dezvoltare durabilă”, nu se mai află în orarul instituției.”

Andreea Daraban: Veți continua activitățile din cadrul acestui proiect?

Anca Țibulcă: Ne dorim să implementăm în continuare acea programă pentru disciplina opțională, ”Educație pentru dezvoltare durabilă”, așa cum a spus colega mea. Dumneaei a predat această disciplină opțională. Date fiind schimbările, transformările prin care vara aceasta am trecut cu toții în învățământ, din păcate, în acest an școlar, disciplina opțională, ”Educație pentru dezvoltare durabilă”, nu se mai află în orarul școlii, dar sperăm că lucrurile se vor așeza și din anul școlar viitor va reapărea această materie,  ca rezultat al proiectului ”Be Smart Be Green”.

 Andreea Daraban: Care schimbări din ceea ce s-a întâmplat în această vară v-a determinat să nu mai faceți acest opțional? De ce anume nu se mai poate face?

Anca Țibulcă: Pentru că a trebuit să găsim soluții, pentru a oferi fiecărui coleg în parte încă două ore de predare, deoarece norma didactică a crescut de la 18 la 20 de ore și am făcut tot posibilul să asigurăm pe fiecare coleg în parte cu 20 de ore. Au fost doar două excepții, din fericire s-au rezolvat, colegii și-au putut întregi catedra în alte școli.

Varianta audio a interviului: