#StareaEducației (INTERVIU) Laviniu Lăcustă, liderul USLIP Iași: „Banii pentru plata sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive au fost virați în conturile inspectoratelor școlare și au fost ulterior retrași fără niciun fel de explicații. Suntem singura categorie de bugetari din România care în anul 2025 nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante.”
Publicat de andreeadaraban, 10 octombrie 2025, 08:48
La o lună de la începutul noului an școlar, în sistemul de învățământ din România tensiunile persistă, iar sindicatele spun că vor continua protestele începute încă din vară. Legea 141/2025, privind măsurile fiscal-bugetare, a declanșat un val de nemulțumiri fără precedent în rândul cadrelor didactice, sindicatelor și societății civile.
Reducerea peste 14.000 de posturi, comasarea școlilor, creșterea normei didactice de predare la 20 de ore și tăierea unor burse pentru elevi sunt doar câteva dintre măsurile care au transformat școala românească, în opinia sindicatelor, într-un sistem dezorganizat, demotivant și disprețuit.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a vorbit chiar de Ziua Internațională a Educației despre cea mai neagră perioadă din ultimii 35 de ani, acuzând Guvernul de austeritate mascată în reformă și cerând demisia ministrului Daniel David și a premierului Ilie Bolojan.
Pe de altă parte, ministrul Daniel David susține că aceste măsuri sunt nedorite, dar necesare și le prezintă drept eficientizări compatibile cu bune practici europene. Între retorica de la vârful Ministerului Educației și realitatea din școli, distanța pare a fi tot mai mare.
La o lună de la începerea școlii, colega noastră, Andreea Daraban, a încercat să afle de la Laviniu Lăcustă, liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar, care este starea de spirit din școli și cum se derulează activitățile odată cu schimbările survenite în urma aplicării legii 141.
Andreea Daraban: Săptămâna aceasta, sindicaliștii din educație au ieșit din nou în stradă, în capitală, de data aceasta în fața Ministerului de Finanțe, nemulțumiți și de faptul că guvernul a decis amânarea pentru anul viitor a plății sumelor câștigate de angajații din învățământ prin hotărâri judecătorești definitive. Ce sume ar fi trebuit să aloce guvernul și când ar fi trebuit să primiți acești bani?
Laviniu Lăcustă: Eu vă pot spune cu exactitate care este suma la nivelul județului Iasi. Vorbim de aproximativ 6 milioane de lei, ceea ce echivalează cu 1,2 milioane de euro. Nu este o sumă colosală dacă, evident, avem în vedere numărul de cadre didactice existent la nivelul județului Iasi. Aș spune că vorbim de o medie de aproximativ 500 de lei, dar sunt banii noștri care au fost câștigați în instanță ca urmarea unui călcării unor legi de către guvernele care s-au tot succedat la conducerea României și atunci, în urma unei hotărâri judecătorești, te aștepți ca ea să fie pusă și în aplicare. Vorbim de hotărâri eșalonate pe 5 ani, acesta ar fi fost anul în care ar fi trebuit, cred că anul 4 în anumite situații, ar fi trebuit ca membrii noștri de sindicat să primească aproximativ 25% din suma de care ar avea nevoie și care, așa cum vă spuneam, este de aproximativ 6 milioane de lei. Evident, suma totală, dacă o luăm pe fiecare cadru didactic în parte, este mai mare, dar în anumite unități s-au acordat, așa cum vă spuneam, eșalonat acești bani, în altele nu s-a acordat nimic până în prezent.
Andreea Daraban: Așadar câți angajați din învățământ din județul Iași ar fi trebuit să primească acești bani?
Laviniu Lăcustă: În jurul de 8.000 de cadre didactice care ar fi avut dreptul la aceste sume, evident în funcție de speța pe care am avut-o în lucru. În general vorbim de cei care au avut dirigenție și grădație de merit.
Andreea Daraban: A apărut un studiu săptămâna aceasta, realizat în rândul cadrelor didactice, sub umbrela Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Raportul ”Starea Predării”, pe baza studiului Talis 2024, a fost publicat marți, 7 octombrie. Potrivit acestuia, salariile, condițiile de angajare, condițiile de muncă și rezultatele muncilor îi mulțumesc pe majoritatea profesorilor români de gimnaziu care au luat parte în 2024 la acest sondaj.
Laviniu Lăcustă: Da, atenție, vorbim de anul 2024, nu de anul 2025, avem o defazare de un an. Aș fi curios cum ar ieși acum, dacă s-ar face un studiu similar. Cu siguranță procentul ar fi mai mic. Trebuie avut în vedere că vorbim de acea perioadă în care salariile au crescut după greva pe care noi am tranșat-o în anul 2023. Să nu uităm, pe lângă salariile la care facem referire, vorbim și de voucherele de vacanță și de acea primă de carieră didactică, deci dacă le cumulăm pe toate, probabil că a generat acest sentiment de mulțumire în rândul unor cadre didactice. Depinde și unde te duci și pe ce faci acest studiu.
Andreea Daraban: Studiul este făcut în peste 200 de școli și au fost selectați câte 20 de profesori și directori din aceste peste 200 de școli.
Laviniu Lăcustă: Este un studiu relevant, asta arată că greva a avut efectul scontat, iar din punctul de vedere al resursei umane, lucrurile arătau destul de bine în anul 2024. Asta se întâmpla acum un an. În anul 2025, situația a luat așa o întârsătură neașteptată, pentru că guvernul Bolojan a lovit în categoria care a trebuit să aștepte 35 de ani pentru a vorbi de un asemenea grad de satisfacție. 35 de ani a durat așteptarea pentru a avea și în învățămâni niște salarii acceptabile.
Andreea Daraban: Dar domnul ministru susține că nu au scăzut salariile…
Laviniu Lăcustă: Eu vă spun că acolo unde aveam peste 6.000 de lei salariu în plată, a dispărut norma de hrană. Deci uitați, este concret faptic cum se minte și se dezinformează când au scăzut salariile. Este iar una dintre multele dezinformări la care a recurs domnul ministru David. Pe de altă parte, să nu uităm, în aceeași ordine de idei, la plata cu ora s-a ajuns la o sumă de aproximativ 22 de lei. Adică sunt bani cu care nu-ți permiți, de exemplu, să plătești, cu tot respectul, nici măcar un zilier la munca câmpului. Pentru că și aceluia îi dai cel puțin 50-60 de lei, la care mai adaugi și ceva de mâncare. Aceste măsuri la care făceam referire, existente în legea 141, au fost adoptate, din punctul nostru de vedere, până acum cel puțin, doar împotriva unei singure categorii din România: a profesorilor și a elevilor. Astea sunt cele două categorii lovite de către guvern. Adică domnul Ilie Bolojan și-a arătat puterea și forța reformatoare în zona educației și a tăiat posturi, a tăiat norme, a comasat unități de învățământ, a mărit numărul de elevi la clasă și evident că toate aceste lucruri nu pot să aibă decât un efect negativ în ceea ce privește calitatea educației.
Andreea Daraban: Așadar, spuneați că nu mai există norma de hrană, în felul acesta venitul profesorilor a scăzut, de asemenea voucherele de vacanță au fost scoase.
Laviniu Lăcustă: Vorbim de o strategie a urii contra unei categorii profesionale pentru că, argumentat, profesorii și cei din educație sunt singura categorie care până în acest moment nu a primit aceste vouchere de vacanță, care oricum sunt diminuate la 800 de lei. Deci suntem singura categorie de bugetari care nu au primit aceste vouchere de vacanță. Hotărârile judecătorești. Suntem singura categorie din România care până în acest moment, în anul de grație 2025, nu a primit niciun leu pe hotărârile judecătorești restante care, așa cum vă spuneam, nu sunt colosale. Toate celelalte categorii, care au avut de primit astfel de drepturi financiare, le-au primit până în luna octombrie. Profesorii au fost lăsați la urmă, li s-au virat banii în conturile inspectoratelor școlare județene și au fost retrași aproape fără niciun fel de explicații. Deci inspectoratele aveau banii în conturi. Trebuiau doar să-i vireze în conturile unităților de învățământ pentru a ajunge la oameni. Și peste noapte s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.
Andreea Daraban: Ministerul Educației a pus în dezbatere, săptămâna trecută, un proiect de hotărâre de guvern care reduce oficial numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, cu 14.000. Guvernul susține că posturile eliminate sunt în mare parte de tip plata cu ora sau norme neocupate. Cât de adevărat este acest lucru în realitate?
Laviniu Lăcustă: Da, în realitate este foarte adevărat. Am avut o dată, prin majorarea normei didactice cu cele două ore, aproximativ 15.000 de posturi reduse, pentru că două ore au intrat în norma didactică, prin urmare nu au mai fost plătite. Iar acum înțelegem că aceste ore nu le poți reduce pur și simplu, ci le transformi din norme în sine, le transformi doar în ore la plata cu ora. Ducându-le la plata cu ora, le plătești cu 22 de lei. Evident, suma este infimă, și atunci te gândești că faci o economie din acest punct de vedere, pentru că în învățământ nu poți să faci niște reduceri ca la un SRL. Toate orele sunt pe baza unor normative. Nu putem, de exemplu, să reducem matematica la o unitate de învățământ, pentru că așa vrea domnul Bolojan, sau istoria sau geografia. Ele sunt acolo pentru că intră în trunchiul comun și copiii ăia le fac pentru că ăsta este învățământul în care trebuie să studiezi acele discipline din trunchiul comun. Nu pot fi tăiate pur și simplu acele ore, ele rămân. Sunt în conformitate cu numărul de elevi și cu clasele pe care le avem în acest moment. O altă dezinformare este cea referitoare la numărul de elevi la clasă, că era unul mic. Tocmai a apărut și un alt studiu care spune că numărul de elevi, raportat la fiecare profesor este, dacă nu mă înșel, pe locul întâi sau pe locul doi în Europa. Și asta spune foarte mult despre această politică extrem de agresivă în ceea ce privește educația din România.
Andreea Daraban: Ministrul Daniel David a reiterat, chiar de Ziua Internațională a Educației, că până în anul 2030 educația va ajunge la 15% din bugetul general consolidat.
Laviniu Lăcustă: Da, este tot o veste proastă, dar pe care domnul ministru încearcă să o prezinte cu titlu de promisiune, evident, una din foarte multele promisiuni. Continuă acest tip de dezinformare și de inducere în eroare pentru că noi suntem în impostaza în care, din anul 2011 tot am așteptat acel 6% din PIB pentru învățământ. A venit o nouă lege, în anul 2023, care prevedea 15% din bugetul consolidat, ceea ce ar fi echivalentul la aproximativ 4,5% din PIB. Și acum domnul David ce ne spune? Păi, trebuie să așteptăm cam până în anul 2030, adică mai stăm încă vreo 4-5 ani, dar eu știu ce va fi peste 4-5 ani?
Andreea Daraban: Iată a trecut o lună de școală, profesorii au mai multe ore de predare, au fost comasate școli. Ce semnale aveți din partea cadrelor didactice? Cum se desfășoară activitatea? Cu ce probleme se confruntă cadrele didactice după aplicarea acestei legi 141?
Laviniu Lăcustă: În ceea ce privește munca în sine, profesorii își fac în continuare datoria, să ne înțelegem. Sunt prezenți la ore, continuăm să ne facem datoria chiar și în condițiile date. Dar așa cum vă spuneam, venim cu aceste semnale de alarmă care vizează scăderea calității tocmai din cauza acestei degringolade în care am intrat. Pentru că este foarte greu să ceri performanță unui profesor care alergă prin 3-4 școli sau în două școli, din care una ar putea fi și în mediul rural, tocmai pentru a-și completa norma didactică.
Andreea Daraban: Avem astfel de cazuri în județul Iași?
Laviniu Lăcustă: Da, avem. Am cerut chiar și o situație de la Inspectoratul Școlar Județean. Este o solicitare destul de complexă, încă așteptăm răspunsul, se lucrează, am fost chiar zilele acestea acolo și m-am convins și eu de acest lucru, prin care solicitam să aflăm, de exemplu, câte cadre didactice au ore în două școli, câte norme s-au redus la nivelul județului Iași, câte cadre didactice au discipline pentru care nu au specializare. Pentru că s-a întâmplat și acest lucru, să fie cadre didactice care, să spunem, sunt de istorie și trebuie să mai predea muzică sau educație fizică.
Andreea Daraban: Și nu ați primit niciun răspuns deocamdată?
Laviniu Lăcustă: Deocamdată nu am primit, dar obiectiv, pentru că este o situație destul de complexă, care vizează analiza aproape a fiecarei unități de învățământ.
Andreea Daraban: Sunt școli care au mărit, inclusiv, programul elevilor cu câte două ore de opționale, pe care ei nu le-au ales pentru a asigura normele profesorilor.
Laviniu Lăcustă: Da, în fuga asta de a încerca să ținem totuși niște profesori buni în școli, s-a recurs și la o astfel de soluție, și anume majorarea normei didactice cu opționale și atunci inevitabil s-a încărcat schema pe trunchiul comun la maximum în anumite situații, ceea ce a determinat în anumite clase, pe anumite niveluri, ca acei copii să stea un număr mai mare de ore în școală. Este un adevăr, dar nu noi am generat situația. Aici s-a încercat rezolvarea problemei. Așa cum vă spuneam, problema este generată de către Ministerul Educației, de către domnul David și de partenerul său, domnul prim-ministru Ilie Bolojan.
Andreea Daraban: Există un dialog, în prezent, al Ministerului Educației cu sindicatele?
Laviniu Lăcustă: Există un dialog unidirecțional, un dialog al surzilor, în care fiecare vine cu propriile argumente. N-aș putea vorbi de un dialog constructiv între cele două părți, pentru că până în acest moment nu s-a încercat, la modul serios, cu determinare, să se amelioreze sau să se schimbe ceva din ceea ce s-a explicat. Deci suntem într-un blocaj de comunicare, plecând de la aceste măsuri adoptate în pripă și într-o perioadă în care, trebuie spus, că noi nu prea puteam reacționa. Au fost adoptate în luna iulie. Cu toate acestea știți reacția pe care am avut-o. Am fost prezenți aproape zi de zi în această vară în fața Ministerului Educației Naționale, dar în ciuda acestui efort pe care noi l-am făcut, nu am sesizat nicio direcție de a ameliora lucrurile din partea Ministerului.
Andreea Daraban: Veți continua protestele sau ce alte forme de presiune sindicală vor exista?
Laviniu Lăcustă: Protestele vor continua. Să știți că există la nivelul unităților de învățământ o discuție, o dezbatere în ceea ce privește declanșarea unei greve generale, doar că se caută acel moment și acea ferestră de oportunitate pe care o vom găsi.
Andreea Daraban: Veți mai protesta în capitală, în județele țării, în municipii? Aveți un calendar stabilit?
Laviniu Lăcustă: Am făcut un protest și la nivelul municipiului Iași, în luna septembrie, da, există un calendar de proteste la nivelul Bucureștiului, avem proteste săptămânale în fața Ministerului Educației Naționale și de asemenea, avem proteste lunare în fața Guvernului. Acesta este un calendar deja bătut în cuie la nivelul federațiilor din învățământul preuniversitar.
Varianta audio a interviului:
