#StareaEducației (INTERVIU) Alfabetizarea emoțională digitală, o soluție imediată pentru copiii expuși riscurilor online. Diana Todea, vicepreședinte al Asociației Mindcare for All: ”Nu vorbim despre demonizarea tehnologiei sau despre reducerea forțată a timpului petrecut online, ci despre capacitatea tinerilor de a-și recunoaște emoțiile și de a înțelege ce se află în spatele propriilor comportamente.”
Publicat de andreeadaraban, 4 februarie 2026, 07:19
România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare. Copiii și adolescenții sunt tot mai expuși riscurilor din mediul digital, iar datele arată că utilizarea problematică a rețelelor sociale și fenomenul de cyberbullying situează țara noastră pe locuri fruntașe. Dacă discuțiile despre interzicerea accesului minorilor la social media se intensifică, iar soluțiile legislative întârzie, rămâne o întrebare. Ce facem acum, concret, pentru a-i sprijini pe copii, părinți și profesori?
Asociația Mindcare for All propune o soluție educațională imediată, prin lansarea unui toolkit de alfabetizare emoțională digitală, oferit gratuit școlilor și adolescenților. Conceput ca un instrument practic de intervenție, toolkitul vine în sprijinul elevilor care navigează zilnic într-un spațiu digital greu de controlat, dar și al profesorilor care resimt tot mai clar impactul emoțiilor online în sala de clasă.
Creatorii acestui instrument spun că nu este vorba despre limitarea timpului petrecut pe telefon sau despre demonizarea tehnologiei, ci despre dezvoltarea unor competențe importante, recunoașterea emoțiilor trăite online, reglarea reacțiilor și construirea rezilienței emoționale.
Colega noastră, Andreea Daraban, a discutat la Starea Educației despre cum funcționează acest instrument și de ce este nevoie de alfabetizare emoțională digitală cu Diana Todea, psihoterapeut și vicepreședinte al Asociației Mindcare for All.
Andreea Daraban: Ce v-a determinat să creați un astfel de instrument care să ajute la gestionarea emoțiilor copiilor care petrec mult timp în online?
Diana Todea: Din păcate, în România avem un nivel destul de ridicat al fenomenului de cyberbullying, am identificat această nevoie, mai ales a tinerilor, a celor prezenți în școli, de a înțelege puțin de ce oferă bullying atunci când oferă bullying, ce pot să fac atunci când primesc bullying și am observat că este un nivel destul de ridicat, mai ales pe rețelele sociale și în tot ceea ce înseamnă lumea digitală. Pentru că în ziua de astăzi se petrece foarte mult timp acolo, în online. Totodată, asta ne-a arătat și partea de studii, se poate oferi bullying în online mult mai ușor decât față în față, pentru că pare că ești mai protejat dacă o faci din spatele unui ecran.
Andreea Daraban: De ce credeți că soluțiile de tip interdicție sau limitarea accesului la social media nu sunt suficiente pentru a proteja copiii?
Diana Todea: Pentru că noi considerăm, și asta am încercat să facem și prin acest toolkit, care într-adevăr este gratuit și se găsește pe site-ul Asociației Mindcare for All, considerăm că este foarte important ca fiecare tânăr, în primul rând, să-și recunoască stilul de comunicare în online. E foarte important să ia pauze fără a se simți obligat și să se deconecteze complet de la tehnologie dacă simte. Credem că este foarte important să reușească să înțeleagă de ce simte să ofere cyberbullying. De ce numim toolkit-ul acesta de alfabetizare emoțională digitală, ca să răspund mai concis la întrebare, pentru că niciodată o soluție nu va fi orice comportament extrem, ci mai degrabă să stăm, să încercăm să identificăm emoțiile, să ne dăm seama de ce simtim nevoie să facem anumite comportamente și ce putem să facem ca să fim o variantă mai sănătoasă de a noastră.
Andreea Daraban: Care sunt cele mai frecvente probleme emoționale pe care le observați la copii și adolescenți, generate de mediul online?
Diana Todea: Simptomatologia pe partea de anxietate. Prin proiectul pe care l-am derulat, am avut oportunitatea să mergem și în școli. Acolo am reușit să identificăm că una dintre problemele des întâlnite este anxietatea, iar o alta scăderea încrederii în sine, în momentul în care cineva se confruntă cu partea aceasta de a primi ură în online.
Andreea Daraban: Ce este concret toolkit-ul de alfabetizare emoțională digitală și cum diferă el de alte inițiative de educație digitală?
Diana Todea: În primul rând, considerăm că ne diferențiem prin partea de alfabetizare emoțională digitală, într-un mod care să fie suficient de atractiv, căci a fost gândit împreună cu tinerii cu care am colaborat. Am reușit să facem un toolkit care este gândit pentru elevi, dar și pentru profesori, dar și pentru părinți sau pentru oricine își dorește o relație mai echilibrată cu tehnologia. E o resursă utilă pentru toți cei care vor să regăsească liniștea într-o lume conectată foarte mult la online. Ce oferim noi? Oferim strategii clare, exerciții care pot fi făcute pentru a reuși să înțelegi de ce simți nevoia să fii răutăcios uneori, ce poți să faci să te protejezi. Totodată, avem și un set de scenarii care pot să fie de ce nu unele reale, care se întâmplă fie pe WhatsApp, fie pe Instagram, lucruri cu care s-au confruntat tinerii și soluții eficiente pentru a putea să ai grijă de sănătatea ta mintală.
Andreea Daraban: Puteți oferi un exemplu de situație reală din mediul online care este abordat în acest toolkit?
Diana Todea: Da, să spunem că este grupul clasei, cel de care elevii aparțin, Ești elev și vezi că tocmai a fost distribuit un filmuleț cu un coleg, care din păcate îl dezavantajează pe colegul respectiv. Și atunci, cred că e foarte important să încercăm să ne punem în locul fiecărui personaj, care a fost implicat în povestea aceasta și să spunem în felul următor. Să zicem că tu ești persoana care este nevoia să distribui acel filmuleț. De ce ai ales să faci asta? Să spunem că tu ești unul dintre tinerii care vede că a fost distribuit acest filmuleț. Ce ai ales să faci? Să spunem că tu ești elevul din filmuleț. Ce ai ales să faci? Astfel încât îi încurajăm să treacă prin fiecare scenariu, prin fiecare personaj în parte și să reușească să identifice soluții eficiente pentru fiecare situație.
Andreea Daraban: Cum poate fi folosit acest instrument în școli, în mod concret, de către profesori?
Diana Todea: Am avut și un atelier de pregătire a profesorilor în școlile în care deja am fost prezenți. În primul și în primul rând noi stăm la dispozitie profesorilor care au nevoie de îndrumare. Toolkit-ul îl găsesc pe site-ul asociației, precum am menționat deja și oferim câteva recomandări de folosire ale acestuia. În primul rând, toolkit-ul are o secțiune de părți teoretice care se află în introducerea fiecărui subcapitol. Totodată are partea de exerciții și are și partea de aprofundare a conținuților teoretice și practice. Include și o anexă cu diferite alte exerciții care pot fi făcute. Ce încurajăm pe fiecare profesor care își dorește acest toolkit? Îl încurajăm foarte mult, în primul rând, să îl parcurgă, dar de ce nu să încerce și aceste exerciții. Sunt destul de intuitive și nu au nevoie neapărat de un ghidaj din partea unui psiholog. Asta ne-am dorit foarte mult, să reușim să oferim un material care poate fi folosit de sine stătător. Un alt exemplu ar fi, cum îți recunosc și clasifici mai bine comportamentele, de exemplu. Profesorii interesați pot intra pe site-ul asociației Mindcare for All și pot descărca gratuit acest toolkit, la fel cum o pot face atât elevii cât și părinții.
Andreea Daraban: Sunt necesare, în opinia dumneavoastră, reglementări clare la nivel național privind utilizarea rețelelor sociale de către copii și adolescenți?
Diana Todea: Da, dar în același timp, ce consider eu ca psihoterapeut că ar fi important să se deruleze tot mai des în școli este partea aceasta de diferite programe de alfabetizare digitală, emoțională, dar nu doar digitală. Mă refer la diferite programe care să-i ajute pe copii să-și înțeleagă un pic mai bine sănătatea mintală. Am spus și o să o spun de fiecare dată, cu fiecare oportunitate, că este foarte bine că avem diferite programe de educație fizică în școli, dar că ar fi benefic să fie și mai multe programe de educație psihică în școli.
Varianta audio a interviului: