Ion Tăbârță, analist politic la Chișinău, despre mizele scrutinului electoral din 28 septembrie: „să fie o forță politică pro-rusă la cârma Republicii Moldova ar fi un scenariu catastrofal, statul riscând să cadă în izolare internațională, la cheremul Federației Ruse”

Publicat de hdaraban, 10 septembrie 2025, 17:38

Republica Moldova, în zodia campaniei electorale; la 28 septembrie, alegeri pentru Parlamentul de la Chișinău al căror rezultat, cu siguranță, va genera vectorul politic în stânga Prutului pentru următorii ani. Acest sens, cu atât mai important cu cât orizontul de politică externă al Republicii Moldova înseamnă și o posibilă integrare în Uniunea Europeană.

Acestui element îi poate fi adăugată și campania de influențare a votanților ce vine din partea Federației Ruse, dovezi elocvente regăsindu-se și în presa de la Chișinău.

La „Weekend cu prieteni”, Horia Daraban l-a avut invitat pe Ion Tăbârță, analist politic, tocmai pentru a scoate în evidență mizele scrutinului, dar și pentru a afla particularitățile acestui rând de alegeri.

Invitatul, în răspunsurile sale, a creionat trei scenarii postelectorale pentru Republica Moldova: scenariul pozitiv (pro-european): Un partid politic ar putea, în ultimele săptămâni ale campaniei, să acumuleze mai mult decât se anticipează și să câștige majoritatea.„Poate un partid politic să acumuleze mai mult decât se anticipează.”…„Republica Moldova să meargă în direcția integrării europene, să înceapă negocierile, să realizeze reforme […] să se integreze în Uniunea Europeană.”;

scenariul negativ (pro-rus), o forță politică pro-rusă ar putea ajunge la putere. „Să fie forță politică pro-rusă la cârma Republicii Moldova.”„Ar fi un scenariu catastrofal […] Republica Moldova riscând să se transforme […] într-o izolare internațională […] sub controlul unui regim separatist […] la cheremul Federației Ruse.”;

scenariul hibrid (guvernare mixtă),o guvernare formată dintr-o forță pro-europeană și una de centru, declarativ pro-europeană, dar care nu acționează consecvent în acest sens. „Să avem un fel de guvernare hibridă, dintr-o forță pro-europeană și una de centru […] nu neapărat în acțiunile sale va fi în totalitate pro-europeană.”…„Integrarea europeană va fi mimată […] Republica Moldova își va pierde viteza asta de integrare europeană […] imposibil ca statul nostru să adere […] la Uniunea Europeană.”

Horia Daraban:  Sunt alegerile cu cea mai mare implicare a Federației Ruse sau, în fapt, acum sunt doar mai vizibile operațiunile de influențare, de cumpărare a votanților?

Ion Tăbârță: Da, sunt alegerile cu interferențe rusești, care, într-adevăr, au crescut în intensitate, dar interferențele rusești în procesul electoral de Republica Moldova tot timpul au fost după 2009 încoace, chiar și mai înainte, în anumite situații. Ceea ce s-a schimbat acum față de alte scrutine, și de aici a crescut foarte mult miza geopolitică a acestor alegeri, și anume că Republica Moldova este deja stat candidat la aderare a Uniunii Europene, ceea ce nu era în anul 2021 și, dacă lucrurile merg bine pentru Republica Moldova, într-un viitor previzibil, statul nostru poate deveni parte componentă a Uniunii Europene. Ori, acest lucru deloc nu este în interesul Federației Ruse și de aici Federația Rusă încearcă să se implice prin toate mijloacele posibile în acest scrutin pentru a influența ca, până la urmă, după alegeri, să avem o coaliție post-electorală formată din forțe politice loiale Federației Ruse.

Cu referință la coruperea electoratului, da, într-adevăr, ea a căpătat proporții și proporțiile acestui fenomen s-au văzut la alegeri prezidențiale și la referendumul din anul trecut, dar crearea acestei rețele nu a început de astăzi sau de ieri. Ea durează deja de ceva timp, de la bun început, Partidul Șor, care, după interzicerea sa în 2023, s-a transformat într-o adevărată rețea informală, de atunci a început, sau de la momentul creării sale în 2015, a început să-și instituționalizeze electoratul său prin fel de magazine sociale numite „Merișor”, farmacii sociale; acele magazine și acele farmacii au stat la baza formării actualei rețele Șor, care s-a extins și este mult mai largă: diferite partide politice, diferite organizații, care, până la urmă, sunt citate și finanțate de înspre Federația Rusă.

Horia Daraban: Apropo de ceea ce spuneați dumneavoastră, din ce am documentat pentru interviul nostru, peste 20 de formațiuni, alianțe și candidați independenți, toate aceste opțiuni, cu mesaje sincere în fața votanților?

Ion Tăbârță: Nu, nu, sigur că nu. În general, în actuala campanie electorală, paradoxal, noi avem mai multe partide proeuropene. Dacă ne uităm, sunt cam vreo 9-10 sunt proeuropene și, în linii mari, într-adevăr, ele, aceste partide, au mesaj sau sunt proeuropene. Marea problemă este că doar una dintre aceste formațiuni are șanse reale să treacă în Parlament. Și este vorba despre actualul partid de guvernământ, și anume Partidul Acțiune și Solidaritate. Asta, în confluență cu sondajele, pentru că aceleași sondaje ne arată pentru restul partidelor proeuropene, care, într-adevăr, sunt proeuropene, nu mai mult de un procent sau poate maximum două; ceea ce este o problemă pentru scenariile post-electorale, dacă un partid proeuropean veritabil nu va acumula majoritatea.

Pe partea stângă, vedem cum partidele sunt grupate în blocuri pentru a maximaliza, pentru a consolida electoratul. Și avem Blocul ”Patriotic”, iar aici sunt socialiștii, comuniștii, „Inima Moldovei”, condusă de fostul bașcan Irina Vlah și Vasile Tarlev, fostul premier.

Acest bloc este o creație poli-tehnologică  a Moscovei, este un fel de înțelegere între Dodon și Șor, și se dorește ca sub paravanul socialiștilor, restul partidelor care nu trec în Parlament, însă sunt partide  de stânga, cu voturi pro-ruse, se dorește ca aceste voturi de bază socialiștilor, până la urmă, să ajungă în Parlament ca voturile lor să nu fie pierdute. Acest bloc „Patriotic”, deși ne spun nou că pledează pentru o politică echilibrată, un fel de echilibristică geopolitică, de fapt ele nu își propun să facă altceva decât să redirecționeze Republica Moldova, adică, până la urmă, să stopeze parcursul european al Republicii Moldova.

Și acum, ca să mă apropii de  întrebarea dumneavoastră, da, într-adevăr, mai avem și anumite formațiuni de centru care fie dintr-o tradiție politică moldovenească, se plasează între est și între vest, sau un fel de pro-europenism, mai degrabă, bazat pe suveranitate și interes național, însă nu toate aceste formațiuni, într-adevăr, sunt partide politice veritabil pro-europene. Blocul „Alternativa” este principala formațiune sau construcție de acest gen, care, deși se declară pentru integrarea europeană, la mulți creează anumite dubii, că, într-adevăr, ar fi o formațiune cu adevărat pro-europeană și nu ar fi de fapt un proiect poli-tehnologic rusesc care să joace un rol important în construcția post-electorală din Republica Moldova.

Fie că va merge cu Blocul „Patriotic” și va forma o guvernare deschisă pro-rusă, fie că va forma chiar o guvernare cu același PAS, de exemplu, sau cu o formațiune pro-europeană, însă, prin intermediul acestui bloc, Federația Rusă va avea un pachet de control, va avea un drept de veto asupra celor mai importante decizii de ordin politic sau legate de integrare europeană din Republica Moldova.

Horia Daraban: Cât de mult contează elementul etnic la aceste alegeri și, în prelungirea acestei întrebări, votul din diaspora va avea aceeași greutate cum s-a întâmplat la alegerile pentru președinția Republicii Moldova?

Ion Tăbârță: Votul etnic tot timpul a fost în Republica Moldova, anume, acest vot etnic a determinat în trecut că partidele stânga, partidele pro-ruse puteau să formeze de unele singuri guvernarea, iar partidele de dreapta, pro-europene, puteau să formeze o guvernare doar împreună cu o formațiune din centrul politic și este vorba de fostul Partid Democrat. Până în 2021, toate guvernările pro-europene sau guvernările de dreapta nu erau formate doar din partidele de dreapta.

Dar, și să ajung la a doua parte a întrebării dumneavoastră, după 2016 s-a început a reliefa clar diaspora moldovenească ca caracter electoral, structural. Anume după 2014, emigranții de muncă moldovenii, care până atunci erau un număr foarte mare, au început să redirecționeze dinspre Federația Rusă, spre statele europene, în timp că au apărut o serie de factori, cum ar fi că, după 2014, nu mai era rentabil să muncești în Federația Rusă sau un alt factor, din 2014, cetățenii moldoveni pot să circule liber în Europa, fără vize, ori, după 2016, partidele de  dreapta au început să echilibreze situația cu partidele de stânga; desigur, electoratul de centru, votând într-un anumit context,  fie pe dreapta, fie pe stânga, dar anume, diaspora cumva a echilibrat acel surplus care e de aproximativ 20% pe care îl aducea votul etnic, sau votul rusolingvilor din Republica Moldova.

Și, conștientizând acest factor foarte important al diasporei din ultimii aproape 10 ani în scrutinele electorale din Republica Moldova, poli-tehnologii ruși au început în prima fază să discrediteze diaspora, inclusiv cei ai lui Vladimir Plahotniuc, în rândurile cetățenilor moldoveni, și anume că „ei nu sunt în țară și nu ar trebui să decidă pentru voi”, sau „ei sunt electorat paralel” din celebrul discurs al lui Dodon din anul 2020, dar aceste mesaje negative la adresa diasporei nu au avut succes, sau nu au avut susținere din partea populației din interiorul Republicii Moldova, pentru că la noi, totuși, diaspora este din prima generație și legăturile dintre cei care sunt aici și cei care sunt plecați este una foarte mare; chiar multe familii din Republica Moldova trăiesc pe contul diasporei, sau părinții trăiesc pe contul copiilor care au plecat acolo, și de aceea sunt semnale că la actualul scrutin poli-tehnologii ruși au abordat o altă strategie referitor la diaspora.

Ei vor încerca să discrediteze actuala guvernare proeuropeană în rândurile diasporei, mergând pe narațiunea că „ei v-au promis, dar nu au făcut, că voi sunteți pentru ei doar sursă de voturi și nimic mai mult, că în realitate ei doar v-au folosit și nimic mai mult”, și se va încerca în așa mod să saboteze prezența moldovenilor din diaspora în număr mare la vot. Ei înțeleg că nu pot redirecționa, sau nu pot determina, ca și în cazul României, ca diaspora să voteze pentru partidele pro-ruse, și atunci vor merge pe abordarea să încerce să discrediteze votul, sau să-l demotiveze, mai exact spus, votul diasporei moldovenești la 28 septembrie. Urmează să vedem cum acest lucru le va reuși.

Horia Daraban: O ultimă chestiune și ca o concluzie a dialogului nostru, puteți înainta pronosticuri legate de finalitatea alegerilor?

Ion Tăbârță: Este greu de spus. În aparență, de această dată, nu există șanse, dacă pot să spun așa, sau cum avem calculele la momentul dat, ca vreun partid să acumuleze majoritate. Ceea ce va duce la o complicare a vieții politice din Republica Moldova.

În acest context, ne așteaptă o instabilitate instituțională, o instabilitate politică în Republica Moldova pentru o anumită perioadă, sau cel puțin câteva luni în perioada post-electorală. Dar campania este campania și, de multe ori, ultimele săptămâni pot să încline balanța în folosul uneia dintre părți. Așa că nu este exclus într-un anumit context să avem și răsturnarea situației, și anume, poate un partid politic să acumuleze mai mult decât se anticipează.

Desigur că noi toți aici ne dorim ca să continui parcursul european al Republicii Moldove. Să avem ceea ce am avut din 2021 până acum. Și anume, Republica Moldova să meargă în direcția integrării europene, să înceapă negocierile, să realizeze reforme și, în caz de succes, dar noi toți ne dorim să fie cu succes, într-un anumit viitor previzibil să se integreze în Uniunea Europeană.

Dacă nu, atunci poate să avem un alt scenariu, unul care deloc nu ar fi dorit pentru Republica Moldova, și anume să fie forță politică pro-rusă la cârma Republicii Moldova. Ar fi un scenariu catastrofal, cu consecințe grave sociale, economice, Republica Moldova riscând să se transforme, să se pomenească într-o izolare internațională și să se transforme într-un fel de regiune transnistreană mai mare, sau ceea ce avem noi acum în stânga Nistrului, necontrolată de către autoritățile constituționale de  la Chișinău, și aflându-se sub controlul unui regim separatist de la Tiraspol, care este la cheremul Federației Ruse.

Și poate ar exista un alt treilea scenariu, și anume să avem un fel de guvernare hibridă, dintr-o forță pro-europeană și una de centru, care se declară pro-europeană, dar nu neapărat în acțiunile sale va fi în totalitate pro-europeană. În acest caz, formal, cursul de integrare europeană se va păstra, însă integrarea europeană de multe ori va fi mimată, și, în așa un moment dat, Republica Moldova își va pierde viteza asta de integrare europeană, ceea ce va face, practic, imposibil ca statul nostru să adere undeva în jurul anului 2029-2030 la Uniunea Europeană.

Varianta audio a interviului: