(INTERVIU) Dan Barna, europarlamentar USR: Moratoriu și dialog inclusiv cu opoziția pentru evitarea blocajului guvernamental
Publicat de Lucian Bălănuţă, 26 aprilie 2026, 11:24
Instituirea unui moratoriu prin care partidele să convină să nu depună sau să nu susțină o moțiune de cenzură în perioada următoare, dar și discuțiile directe, unu la unu, cu parlamentari ai opoziției, care au loc deja, sunt scenarii de lucru pentru limitarea crizei politice, a declarat europarlamentarul Dan Barna, vicepreședinte al grupului RENEW Europe. Într-un interviu acordat colegului nostru, Lucian Bălănuță, el a explicat că un astfel de moratoriu ar permite guvernului să funcționeze fără riscul căderii, cel puțin până în toamnă. În paralel, parlamentari ai USR poartă deja negocieri individuale, inclusiv cu aleși din opoziție, pentru a obține sprijin punctual în Parlament pentru guvernul minoritar format acum din PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale. Menținerea acestui executiv este văzută ca o soluție necesară pentru a evita blocajele instituționale și pierderi de fonduri europene. Dan Barna subliniază că miza este una majoră, iar deciziile trebuie luate din perspectiva interesului național. În plan extern, România continuă să susțină activ Republica Moldova în parcursul său european, a mai precizat eurodeputatul USR. El a subliniat că deschiderea negocierilor de aderare ar putea începe în curând, chiar în paralel cu Ucraina, însă ulterior separat, în funcție de progresele înregistrate. Pe plan intern, Dan Barna atrage atenția că unele blocaje, îndeosebi în privința accelerării marilor proiecte de infrastructură cum sunt autostrăzile A7 și A8, țin mai degrabă de capacitatea administrativă decât de lipsa finanțării. În paralel, la Iași, compania Antibiotice va beneficia de o investiție de aproximativ 75 de milioane de euro pentru dezvoltarea unui hub de cercetare pentru vaccinuri și antibiotice inovatoare, consolidând, în opinia europarlamentarului, rolul României în industria farmaceutică europeană.
Lucian Bălănuță: Bună ziua și bine ați venit la Dezbaterea Zilei la Radio România Iași. Traversăm una dintre cele mai tensionate perioade politice din ultimii ani, cu o coaliție fragilizată și scenarii de guvernare tot mai incerte. Discuțiile despre un guvern minoritar, negocieri în Parlament și repoziționări rapide ale partidelor au devenit realitatea zilnică de la București. În acest context, rolul președintelui Nicușor Dan este intens dezbătut, iar în paralel, mizele europene rămân majore, de la fondurile din PNR până la poziționarea României în raport cu extinderea Uniunii Europene. Discutăm despre toate aceste teme, dar și despre scenariile concrete de ieșire din criză. Invitatul nostru este domnul Dan Barna, europarlamentar USR și vicepreședinte al grupului Renew Europe. Bună ziua, domnule Barna și vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră!
Dan Barna: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație. Este o bucurie să fiu din nou la Radio România. Este, practic, radioul care m-a format ca om și spun asta pentru ascultători care au o anumită vârstă. Îmi făceam temele în școala primară la Sibiu cu radioul pornit pe biroul de lucru și l-ascultam la vremea aceea pe Petru Creția care povestea despre Minescu, despre multe teme, Dionisie Șincanu, voci celebre ale radioului pe care mi le amintesc și de câte ori primesc invitația la Radio România, onorez cu toată bucuria și entuziasmul.
Lucian Bălănuță: Mulțumim, domnule Barna. Suntem într-un moment de instabilitate politică ce se anunță a fi prelungită. Cât de aproape, realist vorbind, suntem de o criză politică majoră și cum se vede aceasta la Bruxelles?
Dan Barna: Suntem în momentul de față în realitatea unui guvern minoritar. Pentru că președintele Nicușor Dan a semnat demisiile miniștilor PSD, a semnat numirile interimatelor propuse și decise de premierul Bolojan. Deci, în momentul de față, România are un guvern minoritar din PNL, USR și UDMR. Asta e realitatea de astăzi. Discuțiile sunt ce urmează și cum ar putea să arate următoarele luni. Mizele momentului pentru România sunt legate de cele 26 de miliarde de euro, bani care sunt pe masă disponibili pentru România, 16 miliarde de programul SAFE și 10 miliarde din fondurile din PNR-R, pentru care următoarele luni, mai-iunie, sunt critice, iunie până în august, că vorbim și de PNRR. Din această perspectivă e foarte, foarte important să reușim, Președinte Nicușor Dan, prin rolul de mediator, înțeleg că luni vor fi din nou, vor fi discuții din nou ale Președintelui cu liderii partidelor de data aceasta, după ce au fost consultările cu delegații ale partidelor, tocmai pentru a găsi o variantă, pentru ca România să aibă un guvern funcțional în aceste luni care urmează. Fie, menționez câteva scenarii acum, fie se găsește o variantă de, nu știu, moratoriu și nu se depune moțiune până în toamnă, ar trebui să fie unul dintre scenarii, fie, mă rog, se depun moțiunile, sau, mă rog, moțiunea și nu trece și nu mai urmează o a doua moțiune, pentru că în momentul în care s-ar adopta o moțiune și se intră în logica unui guvern cu atribuții limitate doar de administrare, cum se întâmplă în perioadele acestea de tranziție, România riscă să piardă aceste 26 de miliarde. Și nu vorbim de bani puțini, vorbim, de fapt, de resurse existențiale, practic, pentru noi. Pentru că în contextul acesta politic foarte complicat, geopolitic, în care avem, pe de o parte, războiul din Ucraina, avem, de cealaltă parte, problema din Iran, blocajul pe Ormuz, problema energetică, carburantul, cherosen pentru avioane, combustibilul, restul combustibilului, care vor fi afectate la nivel de preț în prima fază, după care și la perspectiva, dacă nu se reglementează, și la nivel de disponibilitate efectivă, adică perspectiva este să ajungă la raționalizări. Ori România, în momentul de față, nu își permite să piardă acești bani și, de aceea, criza aceasta generată de PSD a fost declanșată. Era foarte greu să găsești un moment mai prost decât ăsta.
Lucian Bălănuță: Haideți să ajungem chiar și la rădăcina acestui aspect, căci în iulie 2025 ați spus la Digi24 că, într-adevăr, credeți că această guvernare va ține, probabil, până aproape de alegerile următoare. Nu v-a ieșit această predicție. Ce nu a funcționat?
Dan Barna: Nu. Pentru mine este, în continuare, o mirare cum de-au ajuns cei de la PSD la acest nivel de irresponsabilitate și teoretică și practică. Adică eu recunosc că nu am anticipat lucrul acesta și cumva e foarte greu de explicat la Bruxelles, că colegi din celelalte țări, de la noi din grupul RENEW, unde USR este parte, în liberal și democrații europeni, dar și din PPd și din celelalte familii europene și socialiști, mă întreabă, dar de ce? Pentru că ei știu situația din România, partidele pro-europene sunt în această coaliție, în opoziție sunt doar partidele suveraniste, pro-ruse care nu văd o Românie în Europa. Lucrul ăsta e cunoscut. A fost cunoscut, de fapt, după alegerile, în momentul în care, după ce au fost alegirile parlamentare, lucrurile erau clare și într-o logică a unei stabilități nu ușoare, dar reale. România e stabilă pe solidaritatea europeană. Și la întrebarea, dar de ce fac socialiștii asta, e foarte complicat răspunsul. Sunt state care au un inteligence consistent, care au informațiile despre ce se întâmplă politic în România și pentru ei este un mister această poziționare complet nerealistă în raport cu perspectivele. Adică, bun, nu-ți mai convine o anumită situație, dar care e planul, care e dezvoltarea? Și aici toată lumea ridică din numeri. Aș spune cumva că este, în primul rând, o chestiune de mici orgolii. Adică aici, la faptul că avem, nu știu, doamna Vasilescu vrea să-i tragă cumva preșul domnului Grindeanu, dar să se întâmple cumva așa, ca și cum l-ar fi ajutat. Mă rog, lupte intestine de partid, cumva într-o, aș spune, nu știu, agonie existențială. Pentru că, de fapt, PSD-ul care avusse ani de zile componenta aceasta naționalistă, petrecerile populare, micii, ia și toate, în sensul, nu am nimic, am toată admirația pentru tradiția noastră, dar vorbesc toate componentele acestea de naționalism extrem care au făcut parte din apanajul PSD, în momentul de față au fost confiscate de AUR. Nu mai vorbesc de POT și Georgescu și celelalte, să spunem, componente de politică actuală din România. Și, cumva, PSD este în momentul de față strivit la mijloc și, în continuare, cred că sunt în logica unei nostalgii de partid mare, care, din păcate, nu mai sunt. Și de aici, cred că vin aceste zbate, acest nerealism, încearcă să fie mai auriști decât AUR-ul, dar asta e, cumva, imposibil. Și atunci, pentru că, altfel, nu e nicio noimă. Adică, nu e ca și cum au un obiectiv și nu și-l ating. S-a văzut a bugetul, adică…
Lucian Bălănuță: Dar, la începutul colaborării, spre exemplu, premierul Ilie Bolojan, cel puțin, a evitat să-i indice, în mod expres, pe cei culpabili de creșterea deficitului bugetar. USR, în schimb, atunci, îndeosebi prin vocea miniștilor săi, purta, să spunem, un soi de duel la distanță cu PSD. Credeți că o formă de diplomație în USR ar fi evitat acest deznodământ?
Dan Barna: N-aș spune, pentru că, iată, vedem atacul, sau, mă rog, pseudo-conflictul inventat de PSD, nu este acum cu USR. Chiar ne-au trimis, nu știu, semne de simulată prietenie, ca să spun așa. Atacul este la premierul Bolojan, cu atât mai straniu, cu cât domnul Grindeanu, în perspectiva menținerii coaliției, ar fi obținut mandatul de premier pe acordul de coaliție în câteva luni, în aprilie, la anul. De asta e foarte bizar atacul la premier într-un context geopolitic, prin care, pur și simplu, fac rău României. De fapt, asta e chestiunea de fond. Această criză politică face rău României, face rău fiecărui cetățean român. Practic, acum noi jucăm poker pe viitorul generațiilor din România. Nu e o licență poetică, ce spun acum, e o realitate foarte concretă. Acele 26 de miliarde reprezintă cărămizile pe care construim viitorul acestei țări. Or, PSD zice, hai să le aruncăm la gunoi, hai să vedem dacă se mai întâmplă sau nu, că domnul Grindeanu e cumva supărat pe domnul Bolojan și nu e foarte clar de ce, că aici se termină povestea, adică care-i motivul real. Și în contextul ăsta, de asta spun, perspectiva de a avea, cel puțin, pe următoarele luni, un guvern stabil, e una foarte mare pentru România.
Lucian Bălănuță: Dar a existat, spre exemplu, atunci când tunurile erau îndreptate spre USR, un moment în care USR lua în calcul ieșirea de la guvernare, din coaliție, mai exact?
Dan Barna: Nu, pentru că aici, în momentul de față, USR, și a fost foarte consecvent pe acest mesaj, președintele Dominic Fritz și colegii mei din Biroul Național au fost foarte consecvenți pe acest segment. În momentul de față, România nu își permite o criză politică, România nu își permite instabilitatea politică, tocmai pentru că e o situație foarte fluidă, în lumea de jur, vedem alegile din Bulgaria, în care avem o incertitudine legată direcția pe care această țară o va lua. Am avut vestea bună, cumva, din Ungaria, care se întoarce, cetățenii maghiari au spus ne întoarcem în Europa, vrem să fim partea familiei europene, nu mai vrem să fim iliberali, așa cum i-a definit fostul premier Orban și asta a fost o veste îmbucurătoare, dar curentul acesta suveranist, extremist, anti-european, e unul în continuare destul de puternic la nivelul europenilor. România are o coaliție în care a adunat toate resursele pro-europene, toate resursele pro-democratice, politice, pe care le are această țară. Niciun momentu seren nu a pus în discuție ideea de a pleca din această guvernare, tocmai pentru că noi considerăm că în momentul de față e o chestiune de responsabilitate individual-umană dincolo de viziuni politice.
Lucian Bălănuță: Recent, președintele Dominic Fritz, într-un interviu pentru Radio România Actualități, sublinia tocmai această variantă unui guvern minoritar în care să fie găsită o susținere pentru o formulă PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale, unde ar mai fi nevoie de aproximativ 50 de voturi în Parlament pentru a susține până la urmă un guvern minoritar. Cum vedeți funcționând în practică un astfel de guvern în actualul climat politic foarte fragmentat?
Dan Barna: Sunt niște obiective mari de țară și aici cred că și președințele Nicușor Dan va încerca să poziționeze decizia partidelor. Aceste teme legate de pachetul de legi pentru PNRR, pentru a deplini jaloanele asumate și a avea acces la cele 10 miliarde de euro. Sunt deciziile care trebuie aprobate, contractele SAFE, care de asemenea trebuie aprobate în cadrul politic național. Acestea sunt teme unde eu mă aștept să existe consens politic și să susțină un guvern minoritar, dacă se va găsi o variantă de moratoriu sau să pice moțiunile. Asta s-ar întâmpla evident cu parlamentari și din celelalte partide care nu alcătuiesc această minoritate care ar susține guvernul minoritar.
Lucian Bălănuță: Discută USR informal cu parlamentari din opoziție?
Dan Barna: Da, da, da. Am colegi care discută cu parlamentari din celelalte partide la nivel 1 la 1, cum se poartă discuțiile politice în mod firesc. Tocmai în această perspectivă. Adică nu se pune problema să devenim altcineva decât suntem. Nu o să-i ceară nimeni unui parlamentar din PSD să devină userist, că nu se va întâmpla lucrul acesta. Decizia de a nu vota o moțiune care aruncă România în haos e cum am și spus acum câteva minute, dincolo de steagul politic pe care îl reprezinți. Este o chestiune de responsabilitate pentru țara ta. Și așa cum reușim să colaborăm foarte bine cu parlamentari și din PNL și din PSD și din AUR la nivel europarlamentar pentru a apăra interesele României și ale Republicii Moldova și spun asta perfect asumat, pe temele importante, cum au fost cele 2 miliarde pentru Republica Moldova. A fost un suport coordonat al partidelor, a reprezentanților partidelor din România la Bruxelles. Și discutăm acolo cu colegii pe temele importante, discutăm fără culoare politică, tocmai pentru a susține interesele României și ale Republicii Moldova. Or exact în această perspectivă mă aștept ca pe această chestiune legată de existența unui guvern funcțional și stabil în următoarele luni, mai, iunie, iulie, august cel puțin până în toamnă, e important ca fiecare parlamentar să înțeleagă că moțiunea asta nu este așa o joacă de hai să schimbăm puțin nu știu, vinilinul de pe volan. Este pur și simplu o miză majoră pentru viitorul nostru.
Lucian Bălănuță: Deci sunt discuții unul la unul cu fiecare parlamentar în parte, inclusiv de la AUR, deci nu discuții între lideri sau sub umbrela.
Dan Barna: Sunt discuții om cu om, tocmai pentru a încerca să ne asigurăm fie că nu se va depune moțiune sau în cazul în care se va ajunge în această situație…
Lucian Bălănuță: Cum faceți să aveți cifrele de partea dumneavoastră dacă se va ajunge la moțiune de cenzură?
Dan Barna: Acum nu e o garanție nimic. Faptul că această criză se întâmplă este tocmai confirmarea faptului că nu este o garanție nimic, pentru că toată lumea se aștepta ca la un moment dat dialogul sau, mă rog, rațiunea să răzbească. Știți că e o legea lui Murphy care mie îmi place foarte mult, care spune tocmai asta, că oamenii devin raționali abia după ce toate celelalte variante au fost epuizate. Pare că suntem încă în etapa de a epuiza variante până la a deveni raționali. Eu sper să ajungem să fim raționali înainte să se și prăbușească casa peste noi.
Lucian Bălănuță: Ați avut membrii USR, este și un caz la Iași de altfel. Foști membri USR, actualmente parlamentar al formațiunii AUR. Sunt incluși în discuție cum e construită această strategie.
Dan Barna: N-am în momentul de față un, cum să spun, un țintar al cine cu cine vorbește. Știu că colegii mei, liderii grupurilor parlamentare și din Senat și din Cameră, au această monitorizare. Ce coleg discută cu care coleg, adică procesul este în desfășurare, dar nu am evidența exactă ca să vă confirm sau să vă infirm că un anumit dialog s-a întâmplat deja sau urmează să se întâmple.
Lucian Bălănuță: Ați vorbit și despre președintele Nicușor Dan și despre modul în care sigur reacționează la această criză și modul în care pentru viitor va găsi o soluție, o rezolvare în baza acestor consultații care au consultări care au loc astăzi. De-a lungul poziționărilor sale remarcăm tot mai des noțiunea asta că vrea să rămână un mediator. Nu credeți că riscă această neutralitate să fie percepută mai degrabă ca o pasivitate sau, nu știu cum, credeți că a gestionat corect aceste tensiuni între partide?
Dan Barna: Nicușor Dan este un președinte care prin profilul său personal și ideatic, să spun așa, e foarte rațional. Poate excesiv de rațional, dar în contextul de față ar putea să fie un avantaj. Și el înțelege foarte clar, matematic aș spune deja, necesitatea de a avea o soluție pentru ca România să aibă o stabilitate guvernamentală pentru următoarele luni, pentru că mizele sunt, cum spuneam, SAFE și PNRR. Ori, acest fel de a fi al președintelui Nicușor Dan s-ar putea ca în această criză să fie un element ajutător până la urmă, faptul că nu este emoțional într-o tabără sau cealaltă. Sau nu e perceput ca atare cel puțin.
Lucian Bălănuță: USR l-a susținut la recentele alegeri prezidențiale, schimbând practic cu propriul candidat. Nu credeți că prin aceste poziționări de președintele Nicușor Dan a ajuns să-i dezamăgească inclusiv pe cei care l-au votat sau pe cei care, sigur, se află în bazinul USR?
Dan Barna: Se poate întâmpla și știu că sunt și colegi din USR și susținători care experimentează acest sentiment acum prin perioada asta legată și de numirile procurorilor, dar eu cred foarte mult că leadership-ul exact asta înseamnă. Capacitatea de a lua o decizie care la un anumit moment ar putea să nu fie populară sau să nu fie susținută de cei care te-au votat anterior, dar care să genereze după un timp beneficii. De fapt, un politician face permanent pariu că decizia pe care o asumă sau direcția pe care o susține când deține puterea este cea care te duce mai departe în mod corect. Dacă eșuezi, normal nu mai ești susținut, nu mai ești votat de oameni, dacă rămâi în picioare și rezultatul se dovedește benefic, arată că de fapt, ai avut tăria să duci. Asta înseamnă leadership-ul și spun asta pentru că un exemplu foarte clar a fost votul pe MERCOSUR în Parlamentul European, unde foarte mulți, chiar o poveste interesantă, în delegația noastră în grupul RENEW, Liberalii și Democrații Europeni, vă spuneam, din care USR face parte; delegația franceză, unde sunt 17 sau 18 europarlamentari din 75, cea mai mare parte, au votat în bloc pentru trimiterea la Curte (n.r. Curtea de Justiție a Uniunii Europene), deci pentru a amâna acordul MERCOSUR și intrarea în vigoare. Evident că au fost discuții după aceea la grup tensionate, pentru că RENEW, Liberalii și Democrații Europeni, am susținut acordul pentru că ideea este să construiești o piață de 700 de milioane de consumatori. Este nu o gură de oxigen pentru economia Europei, este un plămân de oxigen pentru economia Europei, o piață care să te refacă competitiv, practic, pe plan mondial și discutând la grup, după votul aplicat, la practic șase voturi au fost, trebuiau, putea să fie invers și rezultatul a fost diferit, a fost un vot foarte strâns, mulți dintre colegii francezi mi-au spus, da, sigur că noi susținem MERCOSUR, înțelegem că componenta agricolă nu e una foarte mare, de fapt în tot acordul MERCOSUR. Înseamnă și industria auto, înseamnă și industria metalurgică, înseamnă și industria chimică, înseamnă și industria farmaceutică, e și componenta agricolă, dar, de exemplu, strict pe carnea de vită, vorbim de fapt de impactul a fix două fripturi de vită pe om pe an. Deci nu distrugea în niciun fel fermierii europeni, cum s-a vândut de către suveraniști și au fost păcăliți o parte dintre fermieri. Și colegii francezi ziceau, sigur, înțelegem importanța MERCOSUR și o susținem, însă pentru că intern, în Franța, populația era împotrivă datorită lobby-ului fermierilor, noi am votat împotriva acordului, adică să meargă la curte, dar eram convinși că ceilalți veți fi mai mulți. Și aici când vorbesc de leadership la asta mă refer, faptul că într-un moment dat nu ai curajul să iei decizia care știi că e corectă și pe care tu, moral și etic, și în inima ta o înțelegi ca fiind corectă și totuși votezi ca să nu superi oamenii, asta înseamnă un leadership slab. Și, de fapt, miza unui lider politic, că e la nivel de Parlamentul European, că e la nivel de Parlamentul României, că vorbim de moțiunile acestea, de moțiunile de cenzură, care sunt pe țeavă acum să se întâmple, faptul că zici domnule, nu știu, eu zic cum îmi zice partidul sau organizarea și nu comentez. Leadership-ul la nivel individual poate fi manifestat în fiecare din poziții în care ne pune viața. Și de asta spun că poate sunt membri și susținători ai USR sau ai lui Nicușor Dan care a fost dezamăgiți de anumite poziționări din ultimul timp, dar hai să judecăm toată performanța lui în lunile următoare și vedem dacă într-adevăr au fost poziționări corecte sau poziționări care au permis să meargă mai departe vaporul sau au fost poziționări care puteau fi mai bune, să spunem și dezamăgirea ar fi îndreptățită. Dar ideea e că la moment de criză să n-ai încredere în lideri, asta e cea mai păguboasă dintre abordări, pentru că atunci ne învârtim așa ca un cui în găleată și nu mergem nicăieri.
Lucian Bălănuță: Ca să încheiem secțiunea aceasta dedicată politicei interne, așteptările USR de la președintele Nicușor Dan în perioada următoare ar fi să susțină un astfel de guvern minoritar?
Dan Barna: Da, așteptările USR de la președinte, dar și de la celelalte importanța momentului istoric pentru România de a obține aceste resurse de care depinde dezvoltarea și viitorul nostru ca stat.
Lucian Bălănuță: Schimbăm acum pe afaceri europene, ca europarlamentari sunteți membru în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite. Mișcările acestea recente, că tot am vorbit despre președintele Nicușor Dan, din ce ați observant, de la participarea la prima reuniune a Consiliului de Pace, prezidat de președintele Trump, la permisiunea găzduirii de echipamente defensive și tehnice pe teritoriul României în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Vedeți perspective pozitive ale Washingtonului, direcționate către noi?
Dan Barna: Aș spune că, strategic, România a decis să fie pe flancul estic partenerul explicit și asumat al Statelor Unite. Asta nu înseamnă un ton mai jos față de obligațiile și solidaritatea noastră europeană. România a fost perfect solidară și aliniată cu efortul și solidaritatea, repet, față de Ucraina, de la nivel european, pentru că Ucraina duce, de fapt, războiul Europei. Ucraina este în momentul de față, la propriu, literal, pavăza și protecția Europei, războiul pe care-l duce Ucraina împotriva invaziei Rusiei. Și însă, spre deosebire de alte state europene, care au tonuri mai acute, dacă vorbim de Spania, sau mai mild, dacă vorbim de, nu știu, Polonia, să zicem în raport cu Statele Unite, România a decis să fie partenerul strategic consecvent al Statelor Unite aici în regiune. Aș spune că vine dinainte de Trump și va continua după Trump. Și asta cred că este o decizie strategică de termen lung a noastră. Poate vine cumva, dacă permiteți licența, și din așteptările generaționale ale bunicilor noștri – “să vină americanii!” Și cumva, poate, decidenții de astăzi, undeva în deciziile pe care le iau, au și amintirea asta subiectiv-emoțională. Glumesc, dar nu într-o măsură foarte mare. Însă, având această poziționare, toate deciziile, inclusiv aceea de a permite acel suport de alimentare și de tranzit care și a fost votat, sunt, cumva, firești și alineate cu această poziționare strategică.
Lucian Bălănuță: Totodată sunteți vicepreședinte al delegației la Comisia Parlamentară de Asociere Uniunea Europeană-Moldova, Republica Moldova. Cât de realistă este aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar, la ora actuală, în următorii ani?
Dan Barna: Moldova e mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană. Spun asta nu pentru că Marta Kos, Comisarul pentru Extindere al Comisiei, spune de fiecare dată că Moldova este premiantul clasic, ceea ce înseamnă pregătirea pentru extindere. Ceea ce a reușit Maia Sandu și guvernele pe care le-a avut Republica Moldova să facă în ultimii ani este o performanță impresionantă. Adică au reușit să facă lucruri pe care România le-a făcut în zece ani și ei le-au făcut în doi. Și asta nu e deloc puțin lucru. Pregătirea, progresul etapelor și progresul tehnic este unul care merge într-un ritm susținut și asta de asemenea trebuie apreciat. Avem acest context de poziționare în binom Ucraina cu Republica Moldova pe parcursul de aderare și asta deschide într-adevăr o problemă.
Lucian Bălănuță: Încurcă faptul acesta? Că este Republica Moldova de multe ori privită la pachet cu Ucraina, iar unele state membre văd mai prudent aderarea accelerată a Ucrainei?
Dan Barna: Aici suntem. Probabil ce se va întâmpla va fi când se va deschide împreună. Acesta e un scenariu discutat acum și care sper să devină realitate. Să se deschidă împreună Moldova și Ucraina, primul cluster de aderare. Sunt șase clustere de aderare, șase capitole practic de aderare. Primul este Fundamentals, legat de drepturi, valori, direcții europene, drepturi omului. Acesta s-ar deschide împreună după care s-ar putea merge cumva pe logica merit-based, pe meritocrație. Adică în momentul în care unul din cele două state și-a terminat pachetul de reforme pentru un anumit cluster să nu mai aștepte. Asta ar permite pe de-o parte să valorizeze sau să premieze performanța pe un domeniu sau altul, nedând impresia că Ucraina este lăsată în urmă. Pentru că e într-adevăr, pentru anumite state europene, este o rezervă legată de viteza progresului Ucrainei raportat la politica agricolă comună. Agricultura ucraineană este atât de mare, volumetric vorbim, ca volum, în comparație cu oricare agricultură, a întregii Europe, încât e clar că se așteaptă cel puțin să fie stabilit, să fie negociat un cadru de balansare a accesului, de ponderare a deschiderii pieței europene față de agricultura ucraineană, astfel încât să rămână și alte piețe agricole europene, să rămână în această piață fără să fie pur și simplu expulzate de acolo printr-o competiție foarte dezechilibrată. E într-un fel exact ce vă spuneam cu MERCOSUR, cu problema cu carnea de vită. Și la Mercosur nu s-a deschis tratatul, nu prevede o deschidere completă. Pe anumite cote, tocmai ca să păstrezi un echilibru de volumetrie, de volume între cele două piețe și astfel să nu ai o distorsionare teribilă a pieței. Această negociere o să dureze și atunci de aici vine discuția legată de modalitatea în care cele două țări pot să ajungă membre ale Uniunii Europene. Moldova, ca pregătire, are acest obiectiv de asemna, de asemna Tratatul de aderare până în 2028, când se termină mandatul doamnei Maia Sandu, și e o miză importantă pentru că, evident, e o incertitudine ce va urma după. Și din această perspectivă lucrurile trebuie luate pas cu pas. Pentru că am văzut deja și poziția Ungariei și mai multe state spunând că nu vor aderare accelerată. Ok, asta înțelegem. Dar acum nu suntem în etapa de aderare accelerată, suntem în etapa de deschidere a clusterelor de negociere. Și acestea sunt așteptările pe care le au cetățenii moldoveni. Și asta trebuie să se întâmple, pentru că Moldova a furnizat, a livrat, ca să folosesc un termen la modă, tot mai des folosit. Moldova și-a îndeplinit partea de obligații. Moldova a păstrat guvernul proeuropean, a votat de cinci ori, și-au pus, cum ar veni, sufletul în batistă, inima în mână către Europa. Și au zis, între Rusia și Europa, noi alegem Europa. E rândul Europei să confirme acest legământ de încredere pe care cetățenii moldoveni l-au transmis.
Lucian Bălănuță: Suntem la Radio România Iași, post public regional, și ne interesează îndeosebi investițiile cu fonduri europene, care să limiteze din seria de disparități regionale din țara noastră. Recent au fost proteste la Iași, în zona Podului Loi, pentru a pune presiune pe autorități, în așa fel încât proiectul autostrăzii A8 să fie accelerat. De fiecare dată, când vorbim practic de autostrăzile A7 și A8, parcă ne lovim de niște situații limită, termene limită, licitații și mai apoi contestații. În ce măsură aceasta este o problemă de viziune, sau, mai degrabă, de capacitate administrativă? Fostul Comisar european pentru Reforme și Coeziune, Elisa Ferreira, aproape că la fiecare eveniment de tipul Săptămâna Europeană a Regiunilor, tot insista asupra acestei noțiuni de capacitate administrativă, pentru ca proiecte de o asemenea anvergură să fie duse până la capăt. Cum vedeți această situație?
Dan Barna: Este o problemă, n-aș spune că e regional, adică în mai multe zone ale Europei, se întâmplă problematica aceasta legată de achiziții și legislația de achiziții publice și toată această birocrație excesivă, care nu e numai legată de achiziții, e legată și de piața economică, de competitivitate, o altă temă foarte, foarte importantă. Sunt aceste omnibusuri, care acum sunt o temă importantă ale Comisiei, de a simplifica mediul economic, că e infrastructură, că e industrie, că e inovație, de a simplifica procedurile. Pentru că ne confruntăm, ceea ce raportul Draghi a observat foarte clar, ne confruntăm cu această problemă în care 30% din start-up-urile performante sau ultra performante din Europa pleacă la doi ani după ce se înființeză, pleacă pe alte piețe, americană sau la Londra sau în Asia, tocmai pentru că modelul, actualul model economic european, e unul foarte birocratic, foarte greu, care parcă te încurajează să faci contestații, să te mai târii în niște termene, să te mai judeci, să te mai aștepți un an, doi, trei. Și toate astea evident că sunt frâne, sunt frâne la performanța economică a Europei. Și din perspectiva asta, miza și discuții în actualul Parlament sunt tocmai să simplificăm. Și am văzut ultima scrisoare a Comisiei, scrisoare trimisă de către Parlament Comisiei, în care exact lucrul acesta spunea faptul că angajamentul inițial este că nu vom mai introduce noi piedici, în condiții în care multe dintre problemele sunt piedicile deja existente, deja reglementate și care trebuie de fapt simplificate și trebuie reduse pentru a vedea în ce măsură toate sunt necesare, pentru că foarte multe nu sunt necesare, pentru că foarte multe nu sunt necesare, ci sunt doar un reflex birocratic al culturii, să spunem, economice europene. Și din perspectiva asta, evident, aceste autostrăzi se vor face. Cât va dura? E o întrebare bună la care nu am o răspuns pe termen scurt. Tocmai din considerentul acesta că multe din mecanismele legislative existente încurajează de fapt nu luarea decizii, ci trenarea deciziei. Și ăsta este lucrul care trebuie schimbat și de asta ai nevoie și de un parlament care să înțeleagă mizele. Pentru că odată e menținerea accesului la 526 de miliarde, clar, și în egală măsure, pachetul legislativ care e necesar să fie adoptat pentru PNRR, dar și reglamentările pentru SAFE, tocmai pentru a putea absorbi acei bani și a-i putea să-i implementezi, să nu te blochezi după un an sau doi în nu știu ce procese pe care să le tării prin instanță.
Lucian Bălănuță: Și SAFE, precum PNRR, este un instrument de absorpție accelerată. Exact. Cum am putea să facem în așa fel încât să nu ne mai confruntăm cu probleme, cu blocaje? Ar trebui totuși întărită capacitatea asta administrativă, cum vedeți?
Dan Barna: Fără doar și poate. Este o miză constantă și e cumva capacitatea de a învăța din propriile greșeli. Spun asta pentru că particip activ la discuții legate de sprijinul și suportul Republicii Moldova pe subiectul ăsta și exact asta discutam și cu ei. Uite, România a făcut în primii ani de absorbție, 2007-2008, după ce am devenit membri, primul interval 2007-2014, a pierdut o grămadă de sume și a avut o absorbție destul de slabă, făcând foarte multe greșeli. Zic, uite, hai să încercăm să vă transferăm, să vă ajutăm să nu mai faceți aceleași greșeli. Bine, veți face altele, dar măcar să nu mai faceți tot pe acestea pe care le-a făcut România și asta țin exact de această capacitate administrativă și sunt lucruri destul de simple cumva, adică pornind de atitudinea autorităților de audit, spre exemplu. Mi-aduc aminte înainte de politică, înainte de 2016, când s-a întâmplat pur și simplu să o iau pe această cale a implicării politice, cum proiectele în care lucrasem sau unde eram consultant sau lucram în implementare, era o autoritate de audit care se mândrea cu numărul de proiecte blocate pe cele mai inedit stupide argumente că tavanul, uite, avem aici în studio, tavanul acesta casetat, cu pătrate, că de ce erau puse în romb și nu erau puse perpendicular, erau puse la 45 de grade să fie drept. Și ei ziceau, nu, dacă în proiect era că trebuie să fie drepte și le-au pus, muncitorii le-au pus pe diagonală, nu e eligibil. Sau de ce picioarele la scaune sunt metal negru și nu e lucios sau invers. Adică în momentul în care cauți, nu știu, pete în soare sau nu te uiți la rezultat, că da, ai o sală care funcționează, în cazul exemplului dat de mine, sau ai un proiect care a găsit furnizori, începi să, nu știu, blochezi pe argumente din astea de a fi mai catolic decât Papa, asta e un exemplu de lecție învățată în care pur și simplu, instituțional, trebuie să schimbi abordarea. Și asta se face, cum spuneți capacitatea administrativă, se face doar prin oameni de calitate. De fapt, aici ajungem. În momentul în care n-ai concursuri pe bune și n-ai oameni cărora chiar le pasă de proiectul ăla și sunt doar reprezentanții lui X sau Y într-o poziție, evident că toată instituția nu funcționează.
Lucian Bălănuță: Cele două proiecte ale autostrăzilor presupun, să spunem așa, o concurență a fondurilor europene, de coeziune, PNRR și acum SAFE. Cum va fi ilustrat tot acest aspect, pentru că doream să subliniem lucrul acesta în emisiune, în viitorul buget al Uniunii Europene?
Dan Barna: Aspectul?
Lucian Bălănuță: Al continuității. Spre exemplu, fondurile de coeziune. Înțeleg că în viitoarea construcție se va insista mai degrabă pe o componentă regională, un pilon regional.
Dan Barna: Da. Aci e o discuție, chiar la plenarea de la Strasbourg și va fi votată poziția Parlamentului European față de bugetul propus de Comisie. Comisia, dacă vă aduceți aminte, a propus anul trecut, în august, o propunere de buget care face o reformă dramatică a structurii bugetare, practic din cele peste 50 de programe operaționale înainte, propune trei piloni, un pilon național și regional, deci bani de dezvoltare la nivelul statelor, pilonul de competitivitate, adică companiile, banii pentru economie, pentru ce face, ce resurse alocă Europa pentru ca, respectiv, companiile europene să devină, să continue sau să devină competitive pe piața aceasta mondială în care lupta cu China și cu Statele Unite este una existențială pentru anumite piețe și Global Europe, adică banii pentru ceea ce înseamnă ajutorul de dezvoltare și umanitate, și de dezvoltare pe care Uniunea Europeană în alocă în afară spațiului european, să spunem, vecinătatea, Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest sau Africa sau alte regiuni. Și este o reformă, cum spuneam, gândită să facă un buget mai flexibil la crizele care pare că au început să tot vine și nu se mai termină, de la Covid încoace, energetică, război și toate celelalte. Și din perspectiva asta, opinia Parlamentului după negocierile pe care le-am avut, eu sunt raportor al grupului RENEW pe fondul de competitivitate și am reușit să introduc câteva amendamente în poziția Parlamentului legate, de exemplu, la fondul de competitivitate. Sunt aproape 400-380 de miliarde pentru companii și pentru mediul de competitivitate și Comisia venise cu propunerea să fie doar criteriul excelenței, adică cele mai bune proiecte alese spre finanțare. Ceea ce pare la prima idee, un lucru foarte firesc. Însă, dacă aplici doar acest criteriu, vei avea doar primele 3-4 economii europene, cele mai performante, le vei avea beneficiarii acestor fonduri, iar restul, mai ales din țările, să spunem, din Estul Europei, clar, cu o dezvoltare economică ceva mai redusă în comparație cu economia Olandei, de exemplu, sau economia Germaniei, nu vor avea acces la aceste fonduri și propunerea pe care am făcut-o, tocmai ca să păstrezi ideea asta de coeziune, care e foarte importantă la nivel european, pentru că discursul suveranist ce spune? Spune exact asta. Domnule, Europei, de fapt, nu-i pasă de voi! La Bruxelles este un centralism exagerat și Europa se descompune! Ca să poți să dai mesajul acesta, susținut de state care vor să devină membre, deci care au încredere în proiectul european, tu trebuie să ai un mecanism pe care l-am și propus și l-am introdus ca amendament, prin care ai 60% din competitivitate pe criteriul excelenței, dar am pus și un 40% cu o componentă teritorial-regională, cu accent, bineînțeles, pe flancul estic, pentru că acolo este acum cartoful fierbinte al Europei, securitatea și apărarea, pericolul vine dinspre Rusia și am propus acest mecanism prin care proiecte, evident, cu componente de excelență, adică proiecte viabile economic, proiecte realiste, care au parteneriate cu companii din România, Polonia, țările baltice, să beneficieze de o suplimentare de punctaj, tocmai pentru a avea o dispersie a resurselor pe competitivitate și la nivel territorial, pentru ca fiecare stat să simtă, de fapt, că este partea efortului comun de a constitui o piață comună și o economie europeană funcțională și performantă. Și ăsta este un exemplu, apropo de cum discutăm în cadrul bugetului, cum tot așa, revenind și mai specific la întrebarea dumneavoastră, propunerea inițială cu acel prim pilon, bugetul european e undeva până în jur de 2000 de miliarde, toată găleata, toți banii, jumătate din el, aproape 1000 de miliarde, este acest component național și regional, primul pilon. Și acolo am prevăzut, în tot așa ca poziție a Parlamentului, să fie fonduri distincte, adică niște alocări certe minimale și pentru Fondul Social European și pentru Fondul de Coiziune, tocmai pentru a putea să ai o proiecție de proiecte și a putea să ai continuitate exacte acestor proiecte începute care, în cazul României, unele sunt blocate în proceduri jurisdicționale, procese, contestații, dar care trebuie să aibă perspectiva financiară a finalizărilor, a continuării și finalizărilor. Și atunci încercăm la nivelul acesta, prin pozițiile pe care le avem, eu sunt raportor pe cele două, adică pe fond de competitivitate raportul în Comisia Regi, pe opinia Regi față de acest fond, și de asemenea raportorul RENEW sunt pe Global Europe, pe banii aceștia de dezvoltare, cum tot așa, pentru Republica Moldova și țele, de fapt, în proces de aderare am solicitat în opinia noastră să fie alocate fonduri clar, clar, cum spun, distinct menționate în buget, să nu fie doar o găleată comună și vedem în fiecare țară dacă face proiectele, dăm bani, dacă nu, avem un sertar comun cu bani. Și exact în această idee de a avea resurse pe care să poți să-ți construiești planul de dezvoltare.
Lucian Bălănuță: Ne mai interesează în egală măsură acest instrument EastInvest, apropo că subliniați noțiunea asta de flanc estic, un mecanism pentru regiunile de graniță estică, cele care se învecinează cu Rusia și Belarus. Înțeleg că acest mecanism a fost prins cumva pe ultima sută de metri, potrivit declarațiilor ministrului Dragoș Păslaru. Și recent, în urmă cu aproape două luni, Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, sublinia o investiție strategică în municipiul Iași și anume în un hub, un viitor hub pentru producția de vaccinuri și antibiotice inovatoare. Dincolo de anunțul ăsta politic, cât de realistă este această investiție sau ce alte detalii aveți legate de aceasta?
Dan Barna: Am fost în sală la evenimentul respectiv, unde a fost și premierul Bolojean prezent. Da, este un anunț foarte realist, nu era doar o amabilitate de discurs, ca să spun așa. Este un contract de 75 de milioane de euro, semnat deja de Antibiotice Iași cu Ministerul Investiților și Proiectelor Europene, cu MIPE, pentru a construi pe platforma și în cadrul structurii Antibiotice Iași, compania de tradiție foarte cunoscută, acest laborator de inovare medicală și de cercetare medicală, ceea ce este un pas foarte important strategic, de utilizarea oportunităților generate de investițiile pe flancul estic, pentru producția de vaccinuri și de antibiotice de ultima generație, antibiotice moderne, practic este cumva recunoașterea și creșterea rolului României în piața pharma, care este una dintre industriile de top, din ceea ce înseamnă strategia economică europeană de căpătarea acestei autonomii strategice, despre care s-a vorbit așa de mult, pentru că în momentul în care vorbim de autonomie strategică vorbim de a reduce, de fapt, dependența a Europei de piețele incerte, pentru că acum, în realitate, Europa depinde într-o mare măsură de economia chineză, într-o oarecare măsură de economia americană, într-o oarecare măsură de India, ori miza este ca Europa să aibă, nu o să putem și nu este realist să crezi că poți să faci totul în Europa, să-ți pui pătura în cap, așa cum încearcă să promoveze Trump referindu-se în relații cu Statele Unite. Dar, pe anumite domenii, trebuie să ai capacitatea de reziliență economică suficientă în propriile granițe. Că nu o să poți să acoperi 100% toate industriile, că nu-i asta ideea și nu mai poți să faci o lume neglobală, că nu mai este acolo societatea, dar poți, pe anumite domenii, să ai propria resursă, astfel încât, în situația unui conflict, care mă rog, sunt temporare, vin și trec, cum toate se întâmplă, să poți să ai propria resursă sau, mă rog, cum spun bunicii, să ai pe ce să pui mâna. Or, această investiție de la Iași, de la Antibiotica, 75 de milioane sunt exact un astfel de exemplu în care dezvoltăm capacitatea Europei de a rezista la o eventuală criză pe zona medicală, având un hub de cercetare puternic aici, în Europa.
Interviul va fi difuzat în emisiunea Dezbaterea Zilei – 27 aprilie 2026
