#InfoEconomic: Magda Vișoiu, director executiv Reveal Marketing Research: „Moldova este o regiune cu un mediu antreprenorial activ, dar e un pic mai vulnerabilă la schimbări macroeconomice și la deciziile acestea fiscale imprevizibile”

Publicat de hdaraban, 6 august 2025, 16:49

Potrivit concluziilor unui studiu, dacă la nivel național, 33% dintre companii văd un impact foarte puternic al climatului economic impredictibil, în zona Moldovei, 36% dintre companii declară că sunt afectate sever de aceste incertitudini. Mai mult, în aceeași regiune, 72% din  firme spun că eficiența a devenit cuvântul cheie al acestui an, în condițiile în care, media națională este de 67 de procente.

Așadar, deși Moldova are  un mediu antreprenorial activ, e mai vulnerabilă la schimbări macroeconomice și la deciziile fiscale imprevizibile. Aceste repere se regăsesc în studiul realizat de Reveal Marketing Research, companie care realizează analize cu privire la mediul de business românesc.

La #Infoeconomic, Horia Daraban a discutat cu Magda Vișoiu, director executiv în cadrul companiei. Interlocutoarea vorbește  despre „firme care simt că funcționează în regim de avarie”. De altfel, „majoritatea companiilor din România, vorbim de 89%, sunt afectate de actualul context economic, unul din trei vorbesc chiar despre un impact foarte puternic”.  Măsurile raportate de acestea includ eficientizarea operațională, regândirea strategiilor de vânzări și marketing, reducerea costurilor fixe sau renegocierea contractelor, nu în ultimul rând reorientarea către produse și servicii cu cost mai mic.

În ideea găsirii  de soluții, Magda Vișoianu  precizează că „firmele mici caută conexiune, networking-ul și parteneriatele strategice sunt cea mai importantă resursă în acest moment, iar firmele mari caută control. La fel, majoritatea companiilor cu care noi am vorbit vor informații din piață, vor să știe cum să vorbească în noul context economic cu consumatorul final, astfel încât să fie relevant și credibil.”

Referitor la angajați, la personalul de execuție, una dintre concluzii pentru această perioadă este: „e clar că, odată cu digitalizarea și cu folosirea noilor ajutoare din perspectiva AI, angajații performează mai bine, mai ales în industrie, precum IT sau joburi legate, să spunem, de birou. Desigur, se simte nevoia de creștere a eficientizării fiecărui angajat. Odată ce se renunță la angajați, clar, nu se mai angajează, ci angajatorii investesc mai mult în propriii angajați, cei care rămân pe poziții.”

Horia Daraban: Peste 400 de respondenți din diferite firme pentru realizarea studiului, prin care v-ați propus ce anume să analizați, doamna Vișoiu?

Magda Vișoiu: La Reveal, avem privilegiu de a lucra cu decidenții în companie, așa că am vrut să vedem ce simt în acest mediu incert în care ne aflăm, am vrut să vedem cum se simt ei, ce măsuri iau, așa cum ați menționat și dumneavoastră, cum reacționează în aceste timpuri și care sunt obiectivele pe termen lung pe care le au cu aceste măsuri.

Horia Daraban: Ca notă generală, care este ideea, care este firul roșu ce reiese din analiza datelor?

Magda Vișoiu: Am vrut să vedem cum se schimbă nevoile consumatorilor, ce așteptări există în piață și cum simt aceștia tensiunile crescânde în mediul de business. Am văzut că majoritatea companiilor din România, vorbim de 89%, sunt afectate de actualul context economic, unul din trei vorbesc chiar despre un impact foarte puternic. Am vrut să vedem prin ce se traduce această presiune constantă și am văzut decizii suspendate, investiții amânate, focus pe supraviețuire în loc de creștere. Practic, multe firme simt că funcționează în regim de avarie, cam ăsta ar fi firul logic al studiului; schimbări de priorități, lucruri care nasc îngrijorare mai mult decât în trecut. E o combinație de factori care creează această tensiune universală.

Horia Daraban: Ce înseamnă contextul economic național și care influențează destinul companiilor? Într-un comunicat legat de acest studiu se folosește sintagma „climat dificil” pentru companii. Așadar, ce înseamnă?

Magda Vișoiu: Se traduce prin presiune constantă pe costuri, prin investiții amânate, de exemplu. Dacă în trecut, aveam o grămadă de studii de piață în care vorbeam despre sustenabilitate, despre inovare, despre dezvoltare de noi linii de business, în 2025, nevoia companiilor este alta.

Vorbim despre o perioadă în care baza piramidei devine prioritară, vedem un focus crescut pe eficiență operațională, pe optimizare de costuri, pe targetare mai precisă în marketing, pe decizii, dacă vreți, mai rapide. Companiile, acum, ne cer studii care să le ajute să navigheze cât mai eficient în această perioadă, să înțeleagă mai bine consumatorul, să găsească segmente cu adevărat profitabile, să-și adapteze ofertele sau serviciile, astfel încât să nu piardă relevanța sau locul pe market share.

Horia Daraban: Am oferit câteva date în introducerea noastră: măsuri de eficientizare operațională, schimbări de strategii în ceea ce privește vânzările și marketingul. Mai e loc în cadrul companiilor să se uite la ceea ce înseamnă capitalul uman, la ceea ce înseamnă angajările?

Magda Vișoiu: Asta a fost una dintre concluziile studiului. Din păcate, cel mai grav semnal vine din această zonă, de resurse umane. 52 dintre companii au amânat angajările sau extinderea echipei, ceea ce sugerează nu doar prudență, ci o frână în dezvoltare. Deci, pe parte de HR, lucrurile stau destul de rău.

Horia Daraban: Reiese din analiza realizată un orizont al restrângerii personalului sau o mai bună folosire a acestuia în atingerea țintelor?

Magda Vișoiu: E clar că, odată cu digitalizarea și cu folosirea noilor ajutoare din perspectiva AI, angajații performează mai bine, mai ales în industrie, precum IT sau joburi legate, să spunem, de birou. Desigur, se simte nevoia de creștere a eficientizării fiecărui angajat.

Odată ce se renunță la angajați, clar, nu se mai angajează, ci angajatorii investesc mai mult în propriii angajați, cei care rămân pe poziții.

Horia Daraban: Există viziuni diferite în funcție de nivelul în cadrul companiei, ce își dorește conducerea, ce își doresc cei din nivelul de mijloc, în ceea ce privește destinul firmelor raportat la climatul dificil pe care îl traversează?

Magda Vișoiu:  Am văzut câteva diferențe de priorități în funcție de rolul în firmă și dimensiunea companiilor pe care noi le-am investigat.

De exemplu, când vorbim de CEO, de persoane cu putere de decizie în companie, aceștia vor mai degrabă decizii rapide și ferme. Dacă ne uităm mai jos, la zona de middle management, aici mai bine de jumătate, chiar 62 dintre managerii de departament pe care noi i-am investigat, cer acces la insight-uri, la studii pentru a înțelege mai bine contextul, ce e nevoie de a se informa și de a naviga mai bine prin acest univers nou.

Firmele mici caută conexiune, am spus noi că networking-ul și parteneriatele strategice sunt cea mai importantă resursă în acest moment, și firmele mari caută control.

La fel, majoritatea companiilor cu care noi am vorbit vor informații din piață, vor să știe cum să vorbească în noul context economic cu consumatorul final, astfel încât să fie relevant și credibil.

Horia Daraban: Aceste elemente pe care le scoate în evidență au un efect la nivel macro, la nivel național? Dau un exemplu, mai puțin, banii investiți?

 Magda Vișoianu: Credem că e important să ne uităm lucid și, cum spuneați voastră, pe termen lung și macro. Într-adevăr, cifrele arată realitatea cum e resimțită din interior și studiul este un semnal de alarmă cu privire la perspectivă economică, dar și un apel, dacă vreți, la claritate și la strategie. Pentru a nu vedea aceste realități, chiar palpabil, să le lăsăm la zona de frică și tensiune, ar trebui să se întâmple lucrurile astea; companiile să poată să ia decizii mai bune pe baza insight-urilor reale și a lucrurilor care, efectiv, se resimt direct de la consumator.

Indiferent de industrie, e un moment în care fiecare pas contează, fiecare zonă de investiții sau fiecare schimbare în companie are, desigur, impact de termen lung.

Horia Daraban: Ați spus despre pericole, despre măsurile pe care le au în atenție. Până la urmă, există o rețetă? Există câteva măsuri clare, indiferent de particularitățile firmelor?

Magda Vișoiu: Nu există neapărat o rețetă fixă, așa cum fiecare companie are propriul mecanism de funcționare, așa ar trebui să se gândească și la soluții, la soluții personalizate.

Într-adevăr, e o perioadă în care instinctul de conservare a înlocuit planificarea strategică, de aici și greutatea companiilor de a se redresa. Prioritățile s-au mutat de la construcție la supraviețuire. Ca lideri în economie, avem responsabilitatea să ne uităm dincolo de reacții rapide și să cultivăm un mindset de claritate și colaborare, așa cum vă spuneam eu că vor companiile medii.

Deci rețeta este să avem acces la date relevante, la parteneriate smart și să avem capacitatea de a transforma această incertitudine într-un motor de adaptare lucid. Adică să ne cunoaștem locul, să recunoaștem realitățile, nu să fugim de ele. Și așa cum spunea și un coleg de-al meu, dacă vrem să ieșim din acest blocaj, mutăm conversația de la cum supraviețuim azi la unde vrem să fim mâine.

Cam asta ar fi direcția, să ne gândim în continuare la ce putem face mai bine, fiecare în industria în care ne aflăm și să ținem pasul cu schimbările digitale, că aici e iarăși o oportunitate. Nu ar trebui să ne fie frică de AI și de digitalizare, ci ar trebui să îmbrățișăm aceste mecanisme care ne sunt la îndemână acum.

Horia Daraban: Studiul scoate în evidență și specificități, în funcție de regiune, pentru zona Moldovei? Incertitudinea, climatul dificil este bineînțeles la nivel național, dar raportările, felul în care se comportă firmele diferă în funcție de regiune, ca atitudine?

Magda Vișoiu: Să știți că datele au fost destul de unitare la nivel național. Desigur că eșantionul s-a concentrat mult pe București, dar avem suficiente cazuri încât să ne uităm cu lupa la diferite zone.

În Moldova, atunci când vorbim de climat dificil, la întrebările cât de afectată considerați că este compania dumneavoastră, sentimentul de climat dificil este un pic mai puternic. Aveam la nivel național 33% dintre companii care vorbeau despre un impact foarte puternic.

În Moldova, datele sunt un pic mai mari. Avem 36% dintre companiile din regiune care declară că sunt afectate sever de climatul economic. Deci, un pic peste medie, dar nu foarte mult.

Este, desigur, o regiune cu un mediu antreprenorial activ, e un pic mai vulnerabilă la schimbări macroeconomice și la deciziile acestea fiscale imprevizibile. La fel, când vorbim de cum reacționează companiile în capitolul dedicat măsurilor luate, în Moldova, aveam aceeași tendință de eficientizare. La fel, aveam 67% la nivel național dintre firme care se concentrează pe eficiență. În Moldova, aveam 72%, un pic mai mare. Deci în Moldova, 7 din 10 firme spun că eficiența a devenit cuvântul cheie al acestui an. În rest, datele sunt destul de unitare, n-am observat alte lucruri care să iasă în evidență.

Horia Daraban: Ca o concluzie a dialogului nostru, care este recomandarea, având pe fundal rezultatele acestui studiu?

Magda Vișoiu: Recomandăm foarte mult să ne uităm cât mai lucid și transparent la lucrurile care se întâmplă la nivel de consumator final. Dacă e să vorbesc cu decision makerii din companii, este un moment, la fel cum era în pandemie, absolut necesar să investigăm frici, nevoi, oportunități, schimbări de comportament de cumpărare, astfel încât să luăm decizii mai bune de comunicare, să nu irosim bugetele pe campanii care sunt ușor de uitat sau de ignorat de către publicul nostru țintă; să fim foarte atenți la cum facem targetarea, astfel încât, iarăși, bugetele alocate comunicării să fie, într-adevăr, valorificate.

Și să testăm orice concept nou, orice idee nouă, înainte să lansăm produse noi, idei noi, pentru a ne asigura că sunt cât mai aproape de așteptările consumatorului la care ne raportăm.

Varianta audio a interviului: