„Datini și Obiceiuri…”, 1 ianuarie 2020 ora 9:10

Publicat de Nicolae Tomescu, 30 decembrie 2019, 12:14 / actualizat: 3 ianuarie 2020, 12:50

La Mulți Ani, din partea lui Nicolae Tomescu!

On air frecvențele 1053 KHz, 90,8, 94,5, 96,3 MHz

Jingle „Oamenii pornesc…” (29’’)

Odată cu venirea Sărbătorilor de Iarnă, au „renăscut” tradiţiile româneşti pline de viață; obiceiurile şi datinile populare, care provin din trecut, dar continuă, uneori, în forme aberante (de „fenomen” se fac vinovați „contemporanii cu gând ușor”), ţin de lumesc şi de raportul cu ceilalţi… Gândul meu se îndreaptă, cu gratitudine, doar asupra celor care aduc de departe şi lasă urmaşilor, nealterate, moştenirile străbune…

Obiceiurile calendaristice şi cele legate de viaţa de familie sunt o componentă a culturii tradiţionale româneşti.

Cele mai răspândite, mai fastuoase, s-au dovedit a fi legate de Marele Praznic al Crăciunului şi de sărbătorirea Anului Nou.

MP3 „Fetele din Botoșani” – „Bună seara, gazdă aleasă!” … 03’06’’

Obiceiul asociat cu simbolul bradului, la fel de răspândit, „colindatul” (care începe în 24 decembrie al fiecărui an şi poate continua două sau trei zile, cu participarea grupurilor de copii, de maturi, bătrâni, fete, separat băieţi, tineri căsătoriţi, în funcţie de zona etnografică) a fost ilustrat de… „Fetele din Botoșani”

Repertoriul tradiţional al obiceiurilor, al tradiţiilor, cuprinde, pe lângă colindele propriu-zise (evidențiate, recent, la Radio Iași, în și prin spectacolul de colinde și datini românești dedicat eroilor „Revoluției Române”, desfășurat pe 20 decembrie 2019 în sala noastră de festivități), cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii), datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine…

De aici înainte, „curg” exemplificările…

MP3 20 dec 2019 „Străjerii” din Dolheștii Mici (județul Suceava) … 24’52’’

Jingle „Oamenii pornesc…” (41’’)

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măștile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capră sau țurcă în Moldova și Ardeal, boriță (de la bour) în sudul Transilvaniei; în Muntenia și Oltenia, capra este denumită „Brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măștii) și obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. Se confecționează dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră învelit cu hârtie roșie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată și încrețită sau se lipește o piele subțire cu păr pe ea…

MP3 Alai de obiceiuri din Borca (Neamţ) – Căpriţa.mp3 … 4’24’’

MP3 Cerbul Pârcovaci /Hârlău … 4’37’’

Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Masca este condusă de un „Ursar”, însoțită de muzicanți și urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs). În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului și ajutată de un ciomag, masca mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. S-a avansat ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic…

MP3 Ursăreasca la podea – Deleni /județul Iași … 1’43’’

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate, iar animalele împrumută glas omenesc. Tot atunci se merge cu Plugușorul și cu Sorcova, obiceiuri invocând prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se afirmă că oamenii care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine… Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit, cu timpul, de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor…

MP3 plugușorul /înregistrare în județul Vaslui/… 3’03’’

Cât privește… Sorcova … MP3 1’06’’

Semănatul desemnează un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului; colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, urează gazdelor sănătate și roade bogate; ei sunt răsplătiți cu mere, colaci, bani; după plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an…

MP3 /din Marius Zgâianu – POVESTE DE IARNĂ / 2’44’’

Nicolae Tomescu și Cătălin Bîșcă vă doresc sănătate, să vă fie binecuvântate casele, să vă părăsească grijile și nevoile, steaua românească să-și arate strălucirea – pe un timp mai bun și într-o viață nouă!