Consumul de carne din Asia va influenţa semnificativ clima

Publicat de Andreea Drilea, 18 noiembrie 2015, 18:29

Schimbările climatice sunt ultimul lucru la care se gândesc milioanele de indonezieni atunci când consumă carne, iaurt şi îngheţată, altădată un lux pentru ei. Totuşi, explozia în Asia a consumului de produse rezultate din creşterea animalelor este o veste proastă pentru planetă, transmite AFP.

Nicăieri în lume pofta de carne nu este atât de mare ca în Asia, unde noile clase mijlocii se dezvoltă rapid şi consumă produse de origine animală mai mult ca oricând, ca urmare a creşterii veniturilor şi a modificării obiceiurilor alimentare. Este cazul, mai ales, al Chinei şi Indiei, dar şi al Indoneziei. În această din urmă ţară, produse agricole consumate înainte foarte rar în afară de sărbătorile religioase se găsesc acum din abundenţă. La ţară se mânca înainte carne roşie o dată sau de două ori pe an. ‘Acum carnea nu mai este un lux şi opţiunile sunt foarte multe’, spune Dari, o contabilă de 31 de ani din Jakarta. ‘La Jakarta se găsesc tot felul de îngheţate, iaurturi şi alte produse lactate. Este minunat’, adaugă ea.

Este o veste bună pentru clasele mijlocii din ţările emergente, dar deloc bună pentru planetă. Sectorul creşterii animalelor reprezintă în prezent 14,5% din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea schimbărilor climatice, arată organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), mai mult decât gazele emise în transporturi.

Rumegătoarele emit cantităţi importante de metan, gaz provenit din flatulenţele bovinelor, de peste 20 de ori mai puternic decât bioxidul de carbon. Protoxidul de azot, un alt important gaz cu efect de seră, este emanat de bălegar şi îngrăşămintele de pe terenurile agricole. Aceste emisii ar urma să crească mult deoarece consumul de carne şi produse lactate se va mări cu 76% şi, respectiv, 65% până în 2050, potrivit FAO.

Cei 250 de milioane de indonezieni consumă deocamdată mai puţină carne decât vecinii lor asiatici – în medie 2,7 kilograme/persoană/an, faţă de 8 kilograme în Malayezia -, dar în 2012 Indonezia se va număra printre primele zece ţări unde se va înregistra cea mai mare creştere a consumului de carne de vită, pui şi porc, arată grupul de reflecţie londonez Chatham House.

În ceea ce priveşte piaţa de lapte, potenţialul în prima economie din Asia de Sud-Est este ‘enorm’, afirmă Asociaţia indoneziană a producătorilor de lapte. Compania de produse lactate neo-zeelandeză Fonterra vede în Indonezia una dintre cele mai mari pieţe, ţinând seama că 90% din produsele lactate din această ţară sunt importate, îndeosebi din Noua-Zeelandă şi Australia.

Şi producătorii locali profită de creşterea consumului. ‘Familia noastră avea circa 20 de vaci când ne-am mutat aici, iar acum avem 70’, spune Rahmat, care produce lapte într-o suburbie a capitalei Jakarta.

Creşterea consumului de carne urmează să aibă şi efecte indirecte nocive pentru climă: mai multe vite înseamnă mai multe ferme agricole şi, prin urmare, o posibilă creştere a despăduririlor, îngrijorătoare deja în Indonezia, unde sunt tăiate păduri pentru a răspunde cererii de ulei de palmier, hârtie şi orez. Indonezia se lipseşte astfel – şi privează şi planeta – de copacii care captează CO2 din atmosferă.

Incendiile de vegetaţie şi pădure ilegale din acest an, provocate pentru extinderea plantaţiilor, au dus la imense degajări de fum care s-a răspândit în mai multe ţări din Asia de Sud-Est, aruncând în unele zile în atmosferă cantităţi de gaze cu efect de seră mai mari decât întreaga activitate economică a Statelor Unite.

După cum a subliniat Chatham House într-un raport publicat anul trecut, schimbarea regimului alimentar este esenţială pentru ca încălzirea planetei să nu depăşească 2 grade Celsius – limită stabilită de comunitatea internaţională dincolo de care oamenii de ştiinţă apreciază că lumea s-ar expune la o bulversare a speciilor sau a nivelului mărilor, cu riscul de a provoca reacţii în lanţ ce ar putea accelera aceste consecinţe.

Se pare însă că oamenii îşi dau seama greu deocamdată de importanţa schimbării regimului alimentar şi că sunt greu de convins să mănânce mai puţină carne şi iaurturi pentru a preveni încălzirea planetei, arată câteva ONG-uri. ‘Oamenii noştri nu înţeleg nici legătura dintre incendiile de pădure şi emisiile de gaze, fără să mai vorbim de consumul de carne’, a declarat pentru AFP Nyoman Iswarayoga de la WWF Indonezia. ‘Schimbarea modurilor de viaţă şi a mentalităţilor ia timp’, a încheiat el.

(Agerpres/FOTO arhivă totb.ro)