Fosila extrem de bine conservată a unui mamifer din Cretacic, descoperită în Spania

Publicat de Andreea Drilea, 15 octombrie 2015, 18:18

Strecurându-se rapid printre picioarele uriaşilor dinozauri ierbivori, în urmă cu 125 de milioane de ani, pe un teritoriu care avea să devină Spania, trăia un micuţ mamifer, asemănător unei veveriţe, cu blană deasă şi cu şiruri de ţepi pentru protecţie pe spinare, asemănători celor de arici, relatează Reuters.

Acest micuţ mamifer le oferă oamenilor de ştiinţă oportunitatea de a studia mamiferele dintr-o perioadă în care dinozaurii încă stăpâneau planeta, în era Mezozoic, perioada Cretacic.

O echipă de oameni de ştiinţă a anunţat miercuri descoperirea în apropierea oraşului spaniol Cuenca a unei fosile extraordinar de bine conservate a acestui mamifer care a trăit în Cretacic, Spinolestes xenarthrosus. Pe lângă scheletul complet paleontologii au descoperit şi urme de blană, ţepi asemănători celor de arici, nişte plăci de cheratină care suplimentau protecţia micuţului animal, o ureche externă de formă rotundă şi chiar şi urme de ţesut din ficatul şi plămânii acestui animal.

‘Într-adevăr este cea mai bine conservată fosilă de mamifer din Mezozoic’, a declarat Thomas Martin, paleontolog la Universitatea din Bonn. ‘Descoperirea lui Spinolestes este extrem de importantă pentru că ne oferă accesul la informaţii pe care credeam că nu le vom avea niciodată’, a adăugat el.

Animalele din această specie aveau aproximativ 24 de centimetri lungime din vârful botului până în vârful cozii şi cântăreau între 50 şi 70 de grame într-o eră a dinozaurilor la care lungimea şi greutatea se măsoară în metri şi tone. Acest animal trăia la sol, unde îşi săpa vizuini şi se hrănea cu insecte şi râme, stil de viaţă similar unui arici.

Blana sa, ţepii şi plăcuţele din cheratină, similare celor de tatu, au fost conservate într-o stare excepţională, până la detalii precum foliculii din care se dezvoltau firele de păr şi filamentele care formau ţepii de protecţie. Descoperirea sa reprezintă aproape un miracol pentru paleontologi, ţinând cont de faptul că până acum, cea mai veche fosilă a unui mamifer care păstra urme de blană este cu 65 de milioane de ani mai tânără.

Spinolestes xenarthrosus făcea parte dintr-o grupă de mamifere primitive denumite Eutriconodonts, care au apărut acum 170 de milioane de ani şi au dispărut în urmă cu 66 de milioane de ani, odată cu dinozaurii.

Un studiu despre această descoperire a fost publicat în ultimul număr al revistei Nature.

(Agerpres/FOTO science.ro)