Pregătiri pentru hramul Mănăstirii Paltin, ctitorită de părintele Iustin Pârvu; slujba va fi oficiată de Mitropolitul Teofan

Publicat de Gabriela Rotaru, 26 iulie 2015, 11:16

Mănăstirea Paltin Petru-Vodă îşi sărbătoreşte, luni, hramul paraclisului, prin prăznuirea ocrotitorului său, Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon.

Hramul a fost stabilit de ctitorul mănăstirii, părintele Iustin Pârvu, pentru ca sfântul Pantelimon, cunoscut ca tămăduitor al celor bolnavi, să ocrotească bătrânii şi copiii asistaţi în aşezămintele ridicate lângă mănăstire.

Slujba va fi oficiată, luni, de către Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care va fi prezent la Mănăstirea Paltin.

Începuturile acestei mănăstiri se regăsesc undeva în jurul anului 2000, când părintele Iustin Pârvu, duhovnicul mult căutat de la Mănăstirea Petru – Vodă, îşi arătă dorinţa de a înfiinţa un aşezământ social – filantropic pentru românii nevoiaşi. Iniţial nu s-a urmărit ridicarea unui aşezământ monahal de mare amploare, părintele Iustin Pârvu dorind a amenaja un loc simplu, unde cei nevoiaşi să fie mângâiaţi întru neputinţele lor: oameni sărmani, bolnavi, bătrâni şi copii neajutoraţi pentru care societatea nu a găsit loc, timp sau resurse.

‘Pentru început, în anul 1999, părintele Iustin a amenajat un mic azil, o mică bolniţă, unde să poată vieţui câteva maici bătrâne, bolnave, puţin mai jos, la 3 kilometri distanţă de Mănăstirea Petru – Vodă. În timp, aici s-au retras şi unele maici cu instruire corespunzătoare: maici cu studii superioare în medicină generală, stomatologie, asistenţă socială şi în pedagogie. Pe lângă un corp smerit de chilii, locul s-a îmbogăţit cu un laborator destinat preparării plantelor medicinale şi cu un paraclis închinat Sf. M. Mc. Pantelimon pentru săvârşirea sfintelor slujbe. În timp, bolniţa s-a transformat într-un azil mai mare de bolnavi, ce adăposteşte 40 de bătrâne, lucrările filantropice fiind asigurate şi deservite de maicile din mănăstire’, se arată pe site-ul mănăstirii.

Părintele Iustin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919 şi şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1942 şi 1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniştii, părintele a fost arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcăreşti, Jilava şi Aiud. Înainte de a fi trimis la ‘reeducare’ la Piteşti, a fost trimis să muncească, deţinut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost şi cea mai grea din cei 17 ani de detenţie.

După 1990, părintele Iustin s-a întors la Mănăstirea Secu şi, până în 1991, a fost preot şi duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-şi petrece restul zilelor în post şi rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. Părintele şi-a continuat misiunea de a schimba câtuşi de puţin această lume şi, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă pentru copii şi un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înfiinţat o publicaţie de învăţătură şi atitudine ortodoxă, cu apariţie lunară, numită ‘Glasul Monahilor’, în prezent intitulată ”Atitudini”.

Părintele Iustin Pârvu a trecut la cele veşnice pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani şi a fost înmormântat lângă biserica de călugări, ridicată de el la Petru Vodă. În cimitirul acestei mănăstiri au loc de odihnă preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa şi poetul Radu Gyr.

Cu câteva zile înainte de moarte, întrebat de monahi ce cuvânt lasă poporului român, părintele Iustin Pârvu a răspuns: ”Poporul român … pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit şi forţat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menţine într-o unitate, aşa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată”. Tot el a lansat o profeţie tulburătoare, cu cinci zile înainte de moarte, spunând: ‘E vorba că mai sunt 12 luni de libertate şi vine urgia’.

De numele părintelui Iustin Pârvu se leagă şi campania împotriva documentelor de identitate biometrice, demarată la începutul anului 2009, în martie 2013 fiind organizat la Bucureşti un miting împotriva actelor electronice la care au participat câteva mii de oameni.

Obştea de maici a Mănăstirii Paltin din localitatea Petru-Vodă a amenajat o chilie memorială închinată Sfinţilor Martiri din temniţele comuniste. Chilia-muzeu se află vizavi de chilia părintelui Iustin Pârvu, unde a trăit în ultimii ani din viaţă, şi poate fi vizitată de toţi credincioşii.

În acest an, de sărbătoarea Bunei Vestiri a fost dezvelit, în faţa primăriei din Poiana Teiului, un bust al părintelui Iustin Pârvu, realizat de artistul plastic vâlcean Ivan Jinaru.

Obştea Mănăstirilor Petru-Vodă şi Paltin Petru-Vodă organizează, în această vară, tabere duhovniceşti pentru tineri dornici să cinstească memoria arhimandritului Iustin Pârvu. ‘Pentru că ne dorim ca memoria Părintelui Iustin să o cinstim după cuviinţă, încercăm să îi ţinem memoria vie în aceste zile din preajma trecerii sale la veşnicie, prăznuind duhovniceşte. De aceea Mănăstirea Paltin Petru Vodă organizează în aceste zile tabere duhovniceşti pentru tineri, dornici să cinstească memoria vrednicului de pomenire Duhovnic, în preajma căruia roiau neîncetat mulţimi de tineri însetaţi să se adape din cuvântul şi bogăţia sa duhovnicească’, spun monahii şi monahiile de la Petru-Vodă.

Înscrierile se fac pe toată perioada verii, iar programul, pe lângă slujbele de rugăciune şi activităţile fizice, va include conferinţe şi cateheze cu preotul Mihai Andrei Aldea şi alţi duhovnici, ucenici ai Părintelui Iustin Pârvu. ”Din activităţile fizice fac parte culesul plantelor pentru prepararea tratamentelor naturiste din Mănăstirea Paltin, grădinăritul, adunatul fânului, ridicat căpiţe de lemn, îngrijirea bolnavilor din azilul de bătrâni din incinta mănăstirii, pictura sau sculptura. Cazarea şi masa sunt gratuite. Dacă l-am iubit pe Părintele Iustin şi vrem să-l bucurăm de acolo de sus, atunci să facem cele ce ne sfătuia: să construim viaţa duhovnicească pentru un neam sănătos! Uniţi în duhul Bisericii lui Hristos şi al Sfinţilor Părinţi, putem construi o societatea mai nealterată de păcat. Să urmăm aşadar bunului nostru Părinte Iustin: Până ce nu vom avea un duh şi o inimă de spiritualitate care să mişte poporul acesta, nu vom merge înainte’, se menţionează pe site-ul mănăstirii. (agerpres/ FOTO