(EXCLUSIV) Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor: „Nu-i poți ocoli pe liderii locali și regionali dacă vrei ca deciziile tale să se concretizeze cu adevărat”

Publicat de Lucian Bălănuţă, 27 octombrie 2026, 08:35

Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles ca să stabilească următorul buget pe termen lung al Uniunii, pentru perioada 2028–2034, și au eșuat. Compromisul aflat pe masă a fost declarat mort în câteva ore, iar un summit extraordinar este programat pentru sfârșitul lui noiembrie. Între timp, raportul anual al Comitetului European al Regiunilor privind starea regiunilor arată că sărăcia crește în una din două regiuni ale Europei, iar trei regiuni din patru urmează să piardă populație până în 2050.

Miza negocierilor depășește cifrele. Comisia Europeană propune comasarea a sute de programe în 27 de planuri naționale: jumătate din bani ar urma să fie decisă de guverne, iar cealaltă jumătate de Comisie. Pentru regiuni precum Nord-Estul României, printre cele mai puțin dezvoltate din UE, asta ar însemna că finanțarea pentru drumuri, spitale și școli s-ar decide tot mai departe de comunitățile care au nevoie de ea.

Despre toate acestea a stat de vorbă Lucian Bălănuță, redactor-șef al Radio România Iași, cu Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor, într-un interviu exclusiv. Oficialul european avertizează că banii gândiți pentru problemele pe termen lung riscă să fie cheltuiți pe urgențele de astăzi, într-o epocă în care, spune ea, „nu mai e criză după criză, ci criză peste criză”. Kata Tüttő a vorbit și despre oportunitățile pe care extinderea spre Republica Moldova și Ucraina le aduce regiunilor de graniță, și despre motivul pentru care deciziile luate la Bruxelles fără liderii locali riscă să rămână pe hârtie.

Lucian Bălănuță: Consiliul European de săptămâna trecută s-a încheiat fără o deblocare în privința bugetului 2028–2034, iar un summit extraordinar este programat pentru sfârșitul lui noiembrie. Din punctul dumneavoastră de vedere, mai este realist un acord până la sfârșitul acestui an și ce se întâmplă cu regiunile Europei dacă negocierile alunecă în 2027?

Kata Tüttő: Banii și bugetele sunt mereu complicate. Fie că e vorba de bugetul unui oraș, de un buget regional, de un buget național sau de un buget european, e aceeași discuție. Câți bani avem? Câți bani împrumutăm? Unde punem acești bani? Și cine decide? E aceeași discuție și la nivel european. Marea discuție este: câți bani cheltuim împreună?

Astăzi, când vorbim de bugetul european, vorbim despre mii de miliarde de euro. Dar, în realitate, vorbim despre un buget pe șapte ani, care este, de fapt, un buget anual. Sunt în jur de 230 de miliarde de euro pe care îi cheltuim în toate statele membre, în 235 de regiuni. Așadar, marea întrebare este: câți bani vom cheltui împreună? Astăzi, e vorba de aproximativ 1% din PIB-ul nostru. Vom cheltui mai mult împreună?

Noi – adică România, Ungaria, Italia, Spania – am vrea să cheltuim mai mult împreună. Și sunt statele membre care spun că au atât de multe probleme acasă, încât nu pot cheltui mai mult împreună, la nivel european. Deci nu este o discuție ușoară.

La fel de important este și unde cheltuim acești bani. Care este rolul cheltuielilor comune europene? Și cine decide? Iar pentru noi, acest lucru este foarte important. Principala politică este politica de coeziune.

Ce este politica de coeziune? Este politica de conectare a Uniunii Europene. Prin aceste investiții conectăm, fizic, regiunile. Construim drumuri, transport public, conexiuni digitale, conexiuni energetice. Conectăm, de asemenea, companiile la piața unică, pentru că facem afaceri împreună în Uniunea Europeană. Spunem că împreună putem câștiga mai mulți bani decât dacă am încerca fiecare pe cont propriu. Dar vrem, totodată, ca pe această piață unică toate teritoriile noastre, toate companiile și toți oamenii să aibă șansa de a lua parte la competiție. Așa că, prin politica de coeziune, investim și în competențe, în mobilitatea oamenilor, astfel încât și ei să poată lua parte la această prosperitate comună.

Acum, marea întrebare de pe masă este: care este viitorul acestei politici? Pentru că una dintre noile priorități este competitivitatea – competitivitatea europeană în această nouă ordine mondială, care nu mai este o ordine. Europa trebuie să concureze cu alți actori mari. Calea spre o competitivitate mai mare este să concentrăm investițiile, publice și private, în locurile deja foarte puternice? Sau ar trebui să investim în toate regiunile noastre, identificând punctele forte ale locurilor și ale oamenilor, să construim pe ele și să punem resurse publice peste tot, astfel încât prosperitatea comună să rămână reală?

Este o discuție în desfășurare. UE, statele membre și guvernele au experiența necesară ca să încheie un acord. Dar cred că cel mai important este să avem, la final, o decizie bună, pentru că sunt bani pe termen lung. Nu este un buget pe un singur an. Așa că ne vom lua timpul necesar.

Lucian Bălănuță: Acesta este un punct de interes și pentru dumneavoastră, ca președintă a Comitetului Regiunilor. Comisia propune comasarea a sute de programe în 27 de planuri naționale. Pentru o regiune precum Nord-Estul României, printre cele mai puțin dezvoltate din UE, ce anume este concret în joc dacă Bucureștiul, și nu regiunea, decide unde merg banii europeni?

Kata Tüttő: Aceasta este o întrebare foarte interesantă, la care puteți răspunde mai bine decât mine. Dar ceea ce văd eu este o neliniște tot mai mare în jurul acestui subiect. Noua propunere face un pas înapoi de la nivelul local și regional și spune că jumătate din buget va fi decisă de guvernele statelor membre, iar cealaltă jumătate de Comisia Europeană. Aceasta este o mare schimbare de guvernanță.

Cine decide unde merg banii noștri? Totul va începe în dezbaterea națională și în bugetele naționale, unde va exista o competiție foarte mare între diferitele priorități: securitatea alimentară și sprijinul pentru agricultură, dezvoltarea rurală, dezvoltarea urbană, coeziunea socială, investițiile în spitale, investițiile în companii, controlul frontierelor, migrația, tranziția energetică, reziliența, obiectivele privind schimbările climatice.

Pentru că știm cu toții că avem mai puțini bani decât probleme. Așa că va exista o competiție tot mai mare între diferitele probleme cu care ne confruntăm și, mai ales, marea competiție dintre problemele de mâine și urgențele de azi. Nu este o direcție bună dacă banii care au fost gândiți pentru problemele pe termen lung ajungem să-i cheltuim tot mai mult pe urgențele de astăzi.

Toată lumea caută mai mult spațiu de manevră – cetățenii, familiile, orașele, regiunile –, pentru că am ajuns într-o epocă în care nu mai e criză după criză, ci criză peste criză. Este o criză compusă. Ea trage resursele de la ziua de mâine spre urgențele de azi și trage procesul decizional de la individ, de la nivelul local, spre centru. Trebuie să echilibrăm asta. Aceasta este una dintre marile discuții.

Lucian Bălănuță: Să ne apropiem de câteva chestiuni mai specifice. Strategia Comisiei pentru regiunile de la frontiera estică așază România alături de Finlanda, Polonia și Statele Baltice, iar Comisia COTER a Comitetului dumneavoastră vrea ca aceste regiuni să fie definite prin expunerea lor geopolitică, nu doar prin locul pe unde trece granița. Nord-Estul României se învecinează atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova. Primesc regiunile precum a noastră atenția pe care o merită?

Kata Tüttő: Cred că acest lucru este foarte important și de aceea spun că nu poți vorbi, la nivel european, doar în termeni de medii europene și naționale. Regiunile de la frontiera estică au provocări și nevoi de investiții foarte diferite, un ritm diferit, puncte forte diferite și alte lucruri de rezolvat decât regiunile mediteraneene sau cele vestice. Așa că este important să păstrăm strategiile și să ne concentrăm pe aceste realități.

Și nu este vorba doar despre provocări, ci și despre oportunități. Extinderea este pe masă – așa cum menționați, aderarea Moldovei și a Ucrainei. Iar regiunile care sunt conectate fizic cu aceste țări au roluri foarte importante. Trebuie să le conectăm teritoriile, oamenii, companiile la Uniunea Europeană și să-i ajutăm să se pregătească pentru competiția de pe piața unică.

Asta pune pe umerii regiunilor românești responsabilitatea de a construi conexiunile fizice, dar oferă și o oportunitate regiunilor de graniță. Pentru că, dacă UE se mărește, proximitatea contează. Cei care sunt aproape vor avea o șansă mai mare să concureze pe acele piețe. Mai multă responsabilitate și mai multe șanse. Dar conexiunea este lucrul cel mai important. Iar politica noastră de conectare este politica de coeziune.

Lucian Bălănuță: Tot despre regiunile de la frontiera estică: avem senzația că Bruxelles-ul se uită încă, mai ales, la granița cu Rusia. Care este opinia dumneavoastră în privința acestei strategii?

Kata Tüttő: Depinde ce citiți. Dar când intrați în discuțiile din Comitetul Regiunilor, îi avem acolo pe acești lideri regionali, care aduc toate realitățile. Așa că noi, Comitetul Regiunilor, punem la fel de multă energie în aderarea și conectarea Moldovei și a Ucrainei la Uniunea Europeană, la regiunile și la orașele europene, și în conectarea companiilor și a cetățenilor lor. Pentru că știm că acest lucru este la fel de important ca abordarea provocărilor războiului.

Lucian Bălănuță: Vorbind despre Moldova și Ucraina, ați amintit că au fost deschise clusterele numărul doi și trei din negocierile de aderare. Concret, cum este implicat Comitetul Regiunilor în rolul pe care orașele și regiunile îl pot juca în procesul de aderare?

Kata Tüttő: Acesta este lucrul pe care ne concentrăm. Suntem cu adevărat convinși, fiindcă suntem lideri locali și regionali, că nu doar ne cunoaștem cel mai bine teritoriul, ci îi înțelegem și punctele forte. Astăzi, o treime din fondurile europene sunt concepute ca fonduri regionale. Așa că, atunci când discutăm cu orașele și regiunile ucrainene și cu guvernul ucrainean, promovăm descentralizarea. Le spunem că, în reconstrucția Ucrainei, rolul regiunilor trebuie consolidat, pentru că responsabilitatea lor este foarte mare.

Și aceasta nu este doar o chestiune economică, de planificare a afacerilor, a infrastructurii, a serviciilor publice. Este și o chestiune de încredere. Pe de o parte, vedem o presiune mare de a merge mai repede în toate, din cauza a ceea ce se întâmplă în lume – digitalizarea, cursa inteligenței artificiale. Totul împinge spre a merge mai repede. Dar, pe de altă parte, tot mai mulți cetățeni apasă frâna, spunând că această viteză și aceste tranziții sunt foarte rapide. Oamenii sunt obosiți și există multă incertitudine în privința viitorului.

Așa că o mare responsabilitate cade pe umerii liderilor locali, ai primarilor, ai președinților de regiuni, pentru că spre ei se uită cetățenii. Ei trebuie să le dea un sentiment de siguranță și să înțeleagă suferința și potențialul fiecărei comunități.

De aceea spunem că nu poți gestiona tranzițiile fără oamenii pe care vrei să-i duci pe celălalt mal. Nu-i poți pierde pe drum. Realitatea trebuie să intre în ecuație. Fiecare comunitate are o viteză diferită, o capacitate și puncte forte diferite. Ai nevoie de liderii locali ca să gestionezi tranzițiile, pentru că altfel vei ajunge să iei o mulțime de decizii la Bruxelles ca să mergi tot mai repede, ca să schimbi totul, dar oamenii nu te vor urma.

Așa că nu-i poți ocoli pe liderii locali și regionali dacă vrei ca deciziile tale să se concretizeze cu adevărat. Și e la fel pentru regiunile Uniunii Europene, și pentru Moldova și Ucraina.

Lucian Bălănuță: În fiecare an, la Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, ați avut invitați atât din Ucraina, cât și din Republica Moldova. Privind felul în care se fac progresele, credeți că cele două dosare ar trebui separate în procesul de aderare sau ar trebui să meargă împreună, așa cum se întâmplă în acest moment?

Kata Tüttő: Nu este de competența mea. Noi nu facem parte din negocieri, așa că nu îmi voi formula o opinie.

Lucian Bălănuță: Doamnă președinte, Radio România Iași este principalul post public de radio regional, sărbătorește anul acesta 85 de ani de emisie și acoperă întreaga regiune de Nord-Est, precum și mici părți din Republica Moldova și din Ucraina. Într-o vreme a dezinformării și a unei distanțe tot mai mari între cetățeni și Bruxelles, ce rol joacă presa regională și ce mesaj ați dori să le transmiteți ascultătorilor noștri?

Kata Tüttő: Înainte de toate, la mulți ani, Radio România Iași! 85 este un număr minunat. Încă 85 ar fi și mai minunat.

Vorbind serios, ajungem într-o vreme în care diferența dintre real și ireal se estompează și e greu să mai faci diferența între ce este adevărat și ce este creat artificial. Așa că rolul posturilor publice este extrem de important acum. Trebuie să aduceți toate fețele poveștii, să verificați ce este real și ce nu este și să le traduceți cetățenilor, pentru că dumneavoastră aveți încrederea lor.

Oamenii vă vor asculta pentru că sunt convinși că puneți energie ca să aflați ce este real și ce este adevărat, ca să faceți diferența între ce spun politicienii și ce se întâmplă de fapt. Și, de asemenea, ca să traduceți deciziile europene, deciziile naționale sau jargonul în ceea ce înseamnă ele pentru orașele și regiunile dumneavoastră. Acest lucru este mai important ca oricând. Vă mulțumesc pentru această muncă.

Lucian Bălănuță: Kata Tüttő, președinta Comitetului European al Regiunilor, vă mulțumesc că ați fost alături de noi la Radio România Iași. Este o mare onoare.

Kata Tüttő: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.