#StareaEducației (INTERVIU) Matepolis, platforma care îi ajută pe elevi să recupereze lacunele la matematică. Profesorul Cristian Săvulescu: Antrenamentul este cheia succesului la matematică. Copilul devine foarte demotivat când nu mai știe, când acumulează lacune, iar distragerea digitală contribuie la pierderea concentrării.

Publicat de andreeadaraban, 10 octombrie 2026, 17:58

Creată de profesorul de matematică Cristian Săvulescu, platforma gratuită Matepolis le oferă elevilor, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, lecții, exerciții, teste și explicații pas cu pas. Proiectul pornește de la o problemă întâlnită frecvent în școli, respectiv lacunele acumulate în timp, care îi fac pe copii să-și piardă încrederea și să ajungă să se teamă de această disciplină.

Matematica devine dificilă pentru mulți elevi nu neapărat pentru că nu ar avea capacitatea de a o înțelege, ci pentru că, de-a lungul anilor, se acumulează goluri în cunoștințe, a declarat în emisiunea Starea Educației, profesorul Cristian Săvulescu. O adunare sau o înmulțire neînțeleasă la momentul potrivit poate deveni, mai târziu, un obstacol în rezolvarea unor probleme complexe. Iar atunci când copilul nu mai reușește să țină pasul cu materia, motivația scade, iar recuperarea devine tot mai dificilă, mai susține creatorul platformei Matepolis.

Pornind de la această realitate observată la clasă, profesorul Cristian Săvulescu a creat Matepolis, o platformă educațională gratuită care își propune să-i ajute pe elevi să învețe matematica în ritmul lor și să recupereze ceea ce nu au înțeles. Instrumentul se adresează atât copiilor, cât și părinților și profesorilor, oferind resurse pentru exersare, evaluare și consolidarea cunoștințelor.

Ideea Matepolis a pornit din experiența directă a profesorului la clasă. Cristian Săvulescu a observat că elevii care nu înțeleg anumite noțiuni ajung, treptat, să acumuleze lacune și să-și piardă interesul pentru disciplină. În acest context, o platformă care să le ofere exerciții adaptate nivelului lor și îndrumare pas cu pas a devenit o posibilă soluție. „Copilul devine foarte demotivat când nu mai știe”, explică profesorul, care consideră că elevii au nevoie de un spațiu în care să poată lucra concentrat, să exerseze și să primească sprijin atunci când întâmpină dificultăți.

Un element important al Matepolis este algoritmul de identificare a nivelului de cunoștințe. După rezolvarea câtorva exerciții, platforma urmărește să identifice nivelul la care se află elevul și să-i propună un traseu de învățare care să-l ajute să progreseze către nivelul corespunzător clasei sale. „Algoritmul îl preia de la nivelul unde este el și începe să-l ridice, să ajungă la clasa lui, la nivelul unde ar trebui să fie”, spune Cristian Săvulescu.

Abordarea pornește de la ideea că nu toți copiii au aceleași nevoi și că recuperarea trebuie să înceapă acolo unde se află, în realitate, fiecare elev, nu doar de la materia prevăzută pentru clasa în care este înscris.

Matepolis acoperă un traseu educațional amplu, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. Alegerea nu este întâmplătoare. Potrivit profesorului, există elevi care ajung în clasa a VIII-a fără să stăpânească operații elementare, precum adunarea și înmulțirea. În aceste condiții, pregătirea concentrată exclusiv pe examen nu poate rezolva toate problemele.

Resursele disponibile sunt numeroase: peste 1.700 de lecții, mai mult de 10.000 de exerciții, peste 800 de teste cu barem și ghidaj pas cu pas, precum și sute de simulări și subiecte oficiale de examen.

Elevul nu primește doar răspunsul, ci și îndrumarea pentru a-l găsi

Unul dintre principiile platformei este învățarea prin exercițiu. Atunci când se blochează, elevul poate primi indicii și explicații care să-l ajute să continue, în loc să vadă imediat răspunsul final.

Matepolis pune la dispoziție mai multe moduri de lucru. Elevii pot rezolva teste și pot primi imediat nota, pot parcurge exerciții individuale și pot consulta explicațiile aferente sau se pot întoarce la lecția în care este explicată noțiunea pe care nu au înțeles-o.

Există și mini-lecții concepute sub forma unor fișe de învățare, urmate de exerciții prin care copilul își poate verifica înțelegerea.

În cazul simulărilor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, elevii pot alege între un mod de lucru în care primesc feedback privind răspunsurile și o simulare care reproduce mai fidel condițiile unui examen, fără să afle pe parcurs dacă au rezolvat corect fiecare exercițiu.

Cum îi ajută Matepolis pe părinți și profesori

Platforma nu se adresează doar elevilor. Părinții pot primi rapoarte zilnice sau săptămânale prin e-mail, în care sunt prezentate activitatea copilului, exercițiile rezolvate și zonele în care acesta întâmpină dificultăți.

Aceste informații îi pot ajuta să înțeleagă mai bine unde are nevoie copilul de sprijin și ce noțiuni ar trebui exersate suplimentar. În același timp, rapoartele pot fi utile profesorilor, oferindu-le indicii despre lacunele pe care trebuie să le urmărească în activitatea didactică.

Matepolis are în vedere și dezvoltarea unei funcționalități dedicate lucrului la clasă. Potrivit lui Cristian Săvulescu, echipa lucrează la un sistem prin care profesorii să-și poată crea clase virtuale, iar elevii să se conecteze folosind un cod. În acest mod, profesorul ar putea urmări în timp real activitatea fiecărui elev și ar putea distribui teme.

„Toți copiii pot învăța matematică”

De ce ajunge matematica să fie percepută drept o disciplină dificilă sau chiar înfricoșătoare? Pentru Cristian Săvulescu, una dintre explicații este lipsa exercițiului individual. Profesorul atrage atenția că accesul rapid la rezultate pe internet poate înlocui, uneori, tocmai efortul prin care elevul ar trebui să-și formeze deprinderile de gândire și să înțeleagă legăturile dintre noțiuni. „Antrenamentul. Asta este cheia succesului la matematică. Trebuie să rezolvi exerciții singur”, subliniază acesta.

În opinia sa, ideea că unii copii „nu au minte pentru matematică” este greșită. Toți copiii pot învăța, însă au nevoie de timp, exercițiu și o bază solidă de cunoștințe.

Profesorul consideră că pregătirea pentru examene începe adesea prea târziu. Mulți elevi se mobilizează abia în martie sau aprilie pentru Evaluarea Națională, deși recuperarea unor lacune acumulate în mai mulți ani presupune un efort mai îndelungat.

Rezultatele la matematică și provocările școlii românești

Discuția despre dificultățile elevilor români la matematică este legată și de rezultatele obținute la testările internaționale. Datele PISA menționate în interviu indică un scor mediu de 419 puncte pentru România la matematică și faptul că 48% dintre elevii de 15 ani ating nivelul minim de competență, comparativ cu media de 65% a țărilor OECD.

Pentru Cristian Săvulescu, aceste rezultate arată nevoia unui efort comun din partea elevilor, profesorilor și a sistemului educațional. Într-o clasă cu aproximativ 30 de elevi, profesorului îi este dificil să identifice și să corecteze toate lacunele fiecăruia, mai ales atunci când programa este foarte încărcată, spune Cristian Săvulescu.

Volumul mare de informații reduce timpul disponibil pentru repetarea și consolidarea noțiunilor. Profesorul explică faptul că elevii pot înțelege o lecție în timpul orei, dar, dacă nu exersează ulterior, pot reveni la școală fără să mai știe cum să rezolve exercițiile.

O perioadă sensibilă este, în opinia sa, gimnaziul, în special în jurul clasei a VI-a, când copiii încep să aibă și alte preocupări, iar sprijinul părinților în învățare se poate diminua.

Redăm, mai jos, interviul integral:

Andreea Daraban: Ce v-a determinat să creați o astfel de platformă și cu ce se diferențiază de altele care există pe piață?

Cristian Săvulescu: Crearea Matepolis a venit din observarea directă a elevilor, a golurilor lor pe care le au asupra materiei, din faptul că sunt total demotivați din moment ce încep să aibă lacune, sedimentele care se formează timp de ani de zile când înveți matematică. Ideea este următoarea: copilul devine foarte demotivat când nu mai știe, iar faptul că distragerea digitală nu mai îl face pe elev să se concentreze atât de mult, a pus bazele acestei aplicații. Ne-am dorit să creăm o aplicație unde elevul să poată să stea să lucreze intensiv, să fie ghidat pas cu pas în funcție de nevoia lui. Am creat un algoritm de recunoaștere a nivelului după ce face câteva exerciții. Algoritmul îl preia de la nivelul unde este el și începe să-l ridice, să ajungă la clasa lui, la nivelul unde ar trebui să fie.

Andreea Daraban: Platforma conține lecții și exerciții, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a. De ce ați ales să construiți un traseu atât de amplu, în loc să vă concentrați doar pe pregătirea, de exemplu, pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat?

Cristian Săvulescu: Pentru că am copii care  ajung, inclusiv,  în clasa a VIII-a și nu știu să facă adunări, nu știu să facă înmulțiri, întâlnesc destul de des aceste probleme, iar creând o aplicație care să-i ajute doar pe partea de examene, nu ar fi reușit să ajungă la ei toate informațiile din urmă. Degeaba creăm niște exerciții doar pentru nivelul de Evaluare Națională sau de Bacalaureat dacă ei au foarte multe lipsuri din spate.

Andreea Daraban: Pe platformă sunt exerciții, teste, dar și pași de rezolvare. Dacă elevul se blochează și nu știe să rezolve, primește un indiciu pentru a putea continua și nu i se arată direct rezolvarea, nu? De ce ați gândit în acest fel platforma, cu pașii aceștia de rezolvare?

Cristian Săvulescu:  Pe partea de ghidaj, ei pot alege atât pentru simulările de Evaluare Națională, cât și pentru  cele de  Bacalaureat,  dacă vor să vadă direct rezultatul și dacă au răspuns corect la exerciții, dar pot face și o simulare ca și cum ar fi în clasă, fără să știe dacă au rezolvat corect sau nu, ca să nu se demotiveze în caz că nu au răspuns bine la primele exerciții și să iasă direct din test.

Andreea Daraban: Matepolis oferă și o serie de teste, cum spuneam, prin care elevul își poate verifica singur cunoștințele cu un feedback imediat, nu?

 Cristian Săvulescu: Da. El face testul și-și primește direct nota. Am creat și un traseu unde primește exerciții unul câte unul, în care vede dacă știe sau nu, primește, de asemenea, și rezolvarea, îi arată cum se rezolvă. Când nu știe, poate să treacă direct la lecție. Aplicația îl trimite direct la lecția cu exercițiul respectiv, să poată să învețe de acolo exact ce nu a prins. Avem și mini-lecții, un fel de flashcard-uri, și  elevul primește un exercițiu și îl rezolvă direct acolo. Iar dacă nu știe să îl rezolve, poate să facă ori alte exerciții, ori să se ducă la lecții și să învețe.

Andreea Daraban: Cum îi ajută platforma Matepolis pe părinți?

Cristian Săvulescu: Părinții au un raport săptămânal sau chiar un raport zilnic, pe care îl pot primi pe e-mail, în care văd cât au lucrat copiii lor, ce exerciții știu, ce exerciții nu știu, unde au lipsuri, unde ar trebui să se focuseze mai mult, pe ce parte a materiei pe care nu au înțeles-o ar trebui să lucreze mai mult. Asta îi ajută și pe părinți și pe profesori să știe exact pe ce ar trebui să lucreze cu elevul sau copilul lor.

Andreea Daraban: Platforma poate fi utilizată și de profesori la clasă?

Cristian Săvulescu: Momentan implementăm partea aceasta cu clasa online. Lucrăm la modul în care un profesor își creează clasa. Elevii intră în clasă printr-un cod și pot să lucreze direct cu exerciții live, unde profesorul vede ce face fiecare elev. De asemenea, poate să le lase teme acolo. Dar mai avem un pic de lucrat la acest capitol.

Andreea Daraban: De ce se sperie copiii de matematică? De ce pare așa mereu matematica o sperietoare?

Cristian Săvulescu: Matematica nu ar trebui să fie o sperietoare. Materia presupune foarte mult exercițiu. Copiii din ziua de azi nu își mai alocă timp pentru a sta la birou și a rezolva foarte multe exerciții. Acum, la două click-uri, intră direct pe internet și află rezultatul. Asta nu este ceva  benefic. Înainte, copiii deschideau manuale, căutau în culegeri, încercau să rezolve prin 20 de moduri până să ajungă la rezultatul corect. Acum, prin două click-uri, află direct rezultatul și toate conexiunile din spate nu se mai formează.

Andreea Daraban: Există copii care nu au minte pentru matematică sau este mai degrabă un clișeu, un mit, care poate uneori să ajungă să influențeze încrederea acestor copii în propriile capacități?

Cristian Săvulescu: Eu sunt sigur că toți copiii pot învăța matematică, doar că dacă nu înveți la timp, de exemplu, adunările, scăderile, înmulțirile, împărțirile, în clasa a VIII-a o să fie foarte greu să rezolve exercițiile, pentru că este o materie destul de stufoasă pentru un copil. Elevii mei își planifică să înceapă să învețe pentru Evaluarea Națională  din martie, din aprilie, ceea ce este foarte târziu.

Andreea Daraban: PISA 2025 arată că România are un scor mediu de 419 puncte la matematică, iar doar 48% dintre elevii de 15 ani ating nivelul minim de competență, față de 65% media OECD. Ce vă spune, ca profesor de matematică, această fotografie a sistemului educațional românesc?

Cristian Săvulescu:  Rezultatele nu arată, sincer, bine deloc. Ar trebui să lucrăm mult mai mult împreună. Este destul de greu să acoperi o clasă întreaga de 30 de persoane.

Andreea Daraban: Ce le lipsește copiilor români de nu reușesc să aibă rezultate bune la aceste teste?

Cristian Săvulescu: Antrenamentul.  Asta este cheia succesului la matematică. Trebuie să rezolvi exerciții singur.

Andreea Daraban: Problema este că aceste teste PISA presupun niște exerciții și niște probleme cu aplicabilitate în viața reală. Facem la școala asta?

Cristian Săvulescu: Exemplele din viața reală la școala din România nu sunt foarte multe. Copilul chiar nu înțelege de ce vine la școală. Nu înțelege cu ce îi ajută și nu îi văd scopul. Asta ar fi problema. Prin folosirea exemplelor la școală în viața cu zi cu zi, copiii ar deveni mult mai pasionați de școală și le-ar crește interesul.

Andreea Daraban: Nu credeți că și felul în care se predă materia de către profesori ar contribui la rezultate mai bune în ceea ce privește aceste teste, chiar și la Evaluarea Națională? Mă gândesc că nu putem pune totul doar pe umerii copiilor, că nu lucrează suficient și că nu au antrenament.

Cristian Săvulescu: Ar ajuta foarte mult ca și profesorii să înceapă să folosească cât mai mult partea de exemplu din viața de zi cu zi. Ar fi foarte bine dacă și profesorii ar învăța cât mai bine să folosească partea de digitalizare la clasă și pe partea de geometrie, în special, pentru că copiii nu își dezvoltă atât de bine viziunea în spațiu. Sincer, da, chiar ar ajuta foarte mult. Am observat și că unii copii  nu înțeleg enunțul, deși nu este foarte complicat. De obicei, la clasă, când avem o problemă le spun să citească enunțul înainte, doar că nu prea înțeleg ce au de făcut cu el. Am copii care reușesc să înțeleagă în timpul orei, dar a doua oră, când se întorc la școală, din păcate nu mai știu nimic.  Undeva în gimnaziu, prin clasa a VI-a, când nici părinții nu mai lucrează atât de mult cu ei, când ei încep să aibă alte interese, atunci mi se pare că se pierd. Mi se pare că ar trebui să venim cu cât mai multe exemple din viața reală. Programa este  foarte stufoasă. Față de alte țări europene, noi avem mult mai multă teorie, față de exemple practice, exerciții practice. Nu pot să dau vina pe nimeni în cazul ăsta. Asta este programa. Trebuie să ne ținem de ea. Nici mie nu-mi face plăcere că este atât de încărcată. Este foarte greu să predai un volum atât de mare de informații, să treci de mai multe ori prin aceeași lecție. Este foarte complicat să scoți și un copil la tablă care nu a înțeles că se face gălăgie în clasă. Stai 20 de minute la tablă să-i explici, doar că cei din spate se plictisesc. Este destul de complicat.

 Andreea Daraban: Practic nu prea aveți timp de consolidarea informațiilor.

Cristian Săvulescu: Da, asta ar fi problema. Este volumul foarte mare, trebuie să trecem repede prin el și copilul nu apucă să sedimenteze tot. La un moment dat apar și golurile.

Andreea Daraban: Sunt copii cu note mari, de exemplu, la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a, la matematică, dar au probleme în liceu la această disciplină. Cum explicați acest lucru?

Cristian Săvulescu: La Evaluarea Națională nu intră chiar toate exercițiile. Fiecare subiect are undeva la 10-15 exerciții dintr-un anumit fel. Copilul, atât la Evaluarea Națională, cât și la BAC, învață cam totul  în ultimul an. Faptul că înveți tot volumul într-un singur an, cu toate lipsurile din spate, asta nu înseamnă că ai învățat cu adevărat matematică, ci că mai mult ai memorat un mod de a rezolva un anumit tip de  exerciții.

Varianta audio a interviului: