(INTERVIU) Autonomia financiară, temă centrală la Consiliul Național al Rectorilor de la Iași. Universitățile cer mai multă libertate în gestionarea fondurilor. Rectorul UAIC, Liviu Maha: ”Vrem să putem folosi resursele de care dispunem. Pentru că sunt proiecte europene, sunt fonduri atrase, ele apar în buget, apar și în bugetul ministerului. Ca urmare, acest fapt ne obligă să avem aprobarea ministerului pentru a folosi acei bani.”
Publicat de andreeadaraban, 22 octombrie 2025, 09:55
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași aniversează în acest an 165 de ani de la înființare. Cu această ocazie, instituția organizează, în perioada 24–29 octombrie 2025, o serie de evenimente științifice pentru a a marca acest moment. Între manifestările programate se numără și lucrările Consiliului Național al Rectorilor, la care vor lua parte și reprezentanții instituțiilor de învățămînt superior din Republica Molodva.
Prof. dr. Liviu Maha, rectorul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor, i-a vorbit, într-un interviu acordat colegei noastre, Andreea Daraban, despre importanța participării la acest eveniment a omologilor de peste Prut, dar și despre prioritățile din acest an ale reuniunii de lucru de la Iași.
Liviu Maha: Participarea rectorilor din Republica Moldova e una firească. E un proiect început, anul trecut, în toamnă, când a avut loc prima reuniune a Consiliului Național al Rectorilor din România și Republica Moldova, deci o întâlnire comună la Chișinău. În acel moment au fost stabilite priorități la nivel de instituții de învățământ superior, sisteme de învățământ superior, deci priorități strategice care vizează perioada următoare și e firesc ca aceste discuții să continue. S-a convenit ca astfel de întâlniri să aibă loc cu o frecvență anuală, de obicei toamna. În acest an, întâlnirea are o dublă semnificație. Dincolo de această colaborare cu universitățile din Republica Moldova avem și sărbătorirea celor două universități din Iași, Universitatea ”Al. I. Cuza”, respectiv Universitatea Națională de Arte ”George Enescu”, dar și a colegilor de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Chișinău. Cu alte cuvinte, primele două zile se desfășoară aceste lucrări la Chișinău, urmând ca de vineri la prânz aceste lucrări să se desfășoare la Iași, în România.
Universitățile cer la Consiliul Național al Rectorilor mai multă libertate în gestionarea fondurilor.
Andreea Daraban: La Consiliul Național al Rectorilor, ce se va discuta anul acesta? Care sunt prioritățile?
Liviu Maha: Problemele mai stringente vor fi cele de natură financiar-bugetară. Sigur vor fi abordate probleme legate de finanțarea sistemului de învățământ universitar, în general modul în care se planifică aceste bugete, cât de fundamentate sunt. Cred că un subiect important va fi cel legat de autonomia financiară a universităților, pentru că în acest moment, deși pe alte paliere, autonomia este una ridicată, în plan financiar există o dependență foarte ridicată de minister, de guvern, în general. Legea Finanțelor Publice pune foarte multe bariere inițiativelor sau flexibilității, nu în sensul legalității, ci în sensul termenelor, adică e nevoie de foarte multe aprobări pentru a demara un proiect, chiar dacă scriptic există acei bani pentru a-i folosi efectiv. E o birocrație îngrozitoare.Sigur se va pune problema, poate chiar, a schimbării acestui cadru legal, în sensul proiectelor multianuale. În acest moment, legislația nu neapărat nu permite, ci nu oferă un cadru clar pentru a finanța proiecte de investiții care au un caracter multianual. Deci sunt aspecte legale care vizează această dimensiune financiară. Se vor discuta, cu siguranță, aspecte legate de cooperarea cu universității din Republica Moldova. Iașul are un rol important în acest context, poate fi o punte de legătură între cele două sisteme de învățământ universitar. Importanța strategică a acestei zone va fi evidențiată și în contextul evoluțiilor, sperăm cât mai favorabile, în ceea ce înseamnă conflictul, războiul din Ucraina și procesul de integrare a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Andreea Daraban: În ceea ce privește chestiunile legate de finanțarea universităților, cum ați vedea dumneavoastră această autonomie financiară?
Liviu Maha: E vorba, în primul rând, de posibilitatea de a folosi resursele de care dispui. Pentru că sunt proiecte europene, sunt fonduri atrase, ele apar în buget, apar și în bugetul ministerului. Ca urmare, acest fapt ne obligă să avem aprobarea ministerului pentru a folosi acei bani. Deci, cred că a scoate bugetele universităților din ceea ce înseamnă bugetul ministerului și implicit bugetul consolidat, deci să funcționăm ca organizații autonome, cu același control al instituțiilor statului, cu aceleași alocări bugetare legate de numărul de studenți, de calitatea pe care o oferim beneficiarilor diverși, inclusiv comunității, doar în acest mecanism de planificare financiară și de posibilitatea utilizării tuturor oportunităților. De multe ori ratăm ocazii de a finanța anumite proiecte sau activități din cauza acestor mecanisme birocratice.
Suspendarea finanțărilor PNRR a blocat investiții esențiale în campus, un proiect important al UAIC trece pe venituri proprii.
Andreea Daraban: Înțeleg că ați fost foarte afectați de pierderea unor fonduri din PNRR. Cât de afectată este universitatea și ce proiecte nu ați putut realiza, pe care le aveați în lucru sau în perspectivă?
Liviu Maha: Au fost disfuncționalități în planificarea unor activități legate de acest program, de proiectele finanțate prin PNRR. Ele s-au oprit în august, intempestiv, neanunțat, și am stat pe locul cu lucrări în cămine, deși era clar că acele proiecte vor merge mai departe, fiind proiecte mature. Pe de altă parte, evaluarea proiectelor în vederea stabilirii celor care se vor suspenda, date fiind constrângerile legate de buget, a fost una birocratic-administrativă, mai puțin bazată pe evaluarea concretă a riscurilor, dar și a șanselor de reușită. Din păcate, un proiect a trebuit să-l mutăm pe o altă sursă de finanțare, pe venituri proprii, tocmai pentru că, deși era foarte avansat raportat la momentul începerii, pentru că a început la sfârșitul anului trecut, era mai puțin avansat decât unele aprobate pentru finanțare cu un an și doi ani înainte. Și atunci a trebuit să-l mutăm. Suntem afectați în ceea ce privește un singur proiect dintre cele finanțate, este vorba despre Corpul R al Universității. E vorba de fostul sediu Romtelecom, o investiție de 3-4 milioane de euro pe care o facem pentru modernizare, recompartimentare. E un proiect frumos, inclusiv pentru comunitate, și de aceea merge mai departe. Acum suntem pe procedură în a achiziționa serviciile de proiectare în vederea autorizării lucrărilor.
Expoziția ”Flori de toamnă” și inaugurarea Centrului Cultural Japonez de la Iași, printre manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 165 de ani de existență a Universității ”Al. I Cuza”
Andreea Daraban: În ceea ce privește zilele Universității, iată anul acesta marcați acest moment împreună cu Universitatea de Arte, va fi o ceremonie la Teatrul Național.
Liviu Maha: Tradițional avem foarte multe manifestări științifice. Luna octombrie înseamnă zilele Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, înseamnă foarte multe manifestări științifice la toate facultățile, departamentele, catedre, laboratoare de cercetare. Cam fiecare coleg este implicat într-o astfel de activitate. În plus față de aceste manifestări științifice, avem deschiderea Expoziției ”Flori de toamnă”, ediția a 49-a. Ieșenii s-au obișnuit cu acest eveniment, îi invit în următoarele 3-4 săptămâni să ne viziteze pentru a vedea, pe lângă ceea ce oferă toamna, ca frumuseți ale naturii și această expoziție de crizanteme. Vom inaugura, ca noutate, un Centru cultural japonez. Nu există unul similar în Regiunea de Nord-Est, deși în restul țării sunt mai multe astfel de inițiative. Împreună cu Ambasada Japoniei, cu excelența sa Ambasadorul Japoniei, vom inaugura vineri un astfel de centru cultural. Sperăm să fie o sursă de inspirații pentru colegi, pentru comunitatea, în a dezvolta relațiile bilaterale, relațiile de cooperare.
Andreea Daraban: Unde va avea sediul Centrul cultural japonez?
Liviu Maha: Momentan va fi pe strada Gheorghe Asachi. Este o clădire administrativă a universității. Acolo funcționează și Centrul cultural portughez și Centru cultural sud coreean. Ulterior, după renovarea corpului R al universității ”Al. I. Cuza”, două etaje vor fi dedicate tuturor acestor centre culturale, lectorate. Deci, va fi un spațiu și comun pentru evenimente, conferințe, cursuri și spații pentru biblioteci, birouri și alte activități. E adevărat, momentul central va fi pe lângă CNR, România- Republica Moldova, deci această întâlnire a rectorilor, care are un caracter mai mult lucrativ, și o ceremonie festivă la Teatrul Național din Iași. Aceasta are și o componentă artistică și una, să spunem, festivă, în sensul mesajelor transmise de diferiți parteneri, că vorbim de instituții publice, administrație publică, centrală, locală, parteneri din mediul academic, socio-economic, în general. E o ceremonie organizată în parteneriat cu colegii de la Universitatea Națională de Arte. Le oferim invitaților, pentru că sunt sute de invitați, atât pe ceea ce înseamnă CNR, dar și parteneri din țară și din străinătate, care și-au dorit să fie alături de noi în acest moment.
Andreea Daraban: Este așteptat inclusiv președintele României, domnul Nicușor Dan.
Liviu Maha: Domnul președinte a fost invitat la acest eveniment. Sunt semnale că ar putea participa în Iași la mai multe activități în acea perioadă. Noi ne asigurăm să oferim toate condițiile pentru ca participarea dumnealui la ceremonie, dacă se va concretiza, să fie în bune condiții.
Varianta audio a interviului:
