Bogdan Ivan: 16% dintre consumatori folosesc jumătate din energia României

Avem o întrebare. Plătim cea mai scumpă energie electrică din Europa? Cel mai probabil, da. Ministrul energiei, Bogdan Ivan, a semnalat problemele grave descoperite de când a venit în funcție și a anunțat că va sesiza în această privință Consiliul Superior de Apărare a Ţării. Invitatul „Apelului matinal” de astăzi este chiar ministrul Bogdan Ivan. Bună dimineața!

Bogdan Ivan: Bună dimineața dumneavoastră și ascultătorilor!

Cunoaștem, e deja un truism că România are resurse hidro, nucleare, gaze regenerabile și totuși, de ce plătim mai mult decât alții, care nu au aceste avantaje?

Deficit de 20% acoperit prin importuri scumpe la ore de vârf

Bogdan Ivan: Da, este o situație foarte complicată. În ultimii 10 ani, România și-a scos din producție aproximativ 56% din producția de energie electrică în bandă, în special cărbune și gaz. Această cantitate nu a fost înlocuită de alte facilități de producție în bandă și automat, suntem pe un deficit de aproximativ 20% din energia pe care o consumăm, energie pe care o importăm la ore de consum maxim, adică între ora 18:00 și 22:00, la prețuri foarte mari. Acest lucru creează un mix energetic foarte defavorabil și automat, vorbim de faptul că România uneori este în top 3 state cu cea mai scumpă energie electrică plătită la consumatorul final. Iar pentru a ieși cumva din acest cerc vicios, suntem obligați, ca țară, să intervenim pe trei paliere principale. Primul, creșterea capacităților de producție – și e un lucru care nu se face de pe azi pe mâine. În ultima perioadă au început diferite investiții, ele trebuie duse la capăt, unele au fost întârziate chiar și cinci-şase ani. Am luat fiecare dintre aceste proiecte pentru a le seta foarte clar, cu responsabilitate și pentru a le implementa la timp. Doi, avem nevoie de reguli corecte prin care să evităm specula din piață, vorbim despre măsuri pe care le-am gândit împreună cu toți actorii – producători, ANRE, operatori de furnizare, transport, distribuție – pentru a crea un lanț mai scurt între cei care produc energie și cei care o vând mai departe, către consumatorul final, automat reducând prețul și în același timp, trei: să investim masiv în tot ce înseamnă rețele, precum și zona de digitalizare, contoare inteligente și poate să luăm chiar modelul din Marea Britanie, din Spania, în care, pe anumite intervale orare, oamenii să plătească mai puțină energie, pe alte intervale orare, când știm că este consumul maxim, oamenii să plătească un preț, dar care să fie plafonat, de exemplu, la 1,4-1,5 lei, prețul maxim, iar în timpul zilei, 0,8-0,9 lei.

Da, ideea este una generoasă, ne-a vorbit despre ea și fostul ministru, Sebastian Burduja. Mai greu de implementat.

Ministrul Energiei anunță 150 mil. € pentru contoare inteligente

Bogdan Ivan: Am găsit, în momentul de față am făcut un calcul foarte simplu, împreună cu colegii mei din minister și am găsit faptul că aproximativ 16% din totalul consumatorilor din România consumă jumătate din energie. Și atunci am găsit o sursă de finanțare de 150 de milioane de euro prin care să instalăm aceste contoare inteligente la cei mai mari consumatori, reducând astfel balanța consumului și creând un alt comportament al consumatorilor – de exemplu, în timpul zilei, când energia este foarte ieftină, cred că ar fi important pentru companii să aibă un tarif mai mic la consumul energiei și automat, să poată să fie mai competitive, să aibă produse care se vând mai ieftin pe piața internă și pe cea externă, pentru că în medie, pentru orice produs din România, poate să varieze între 10% și până la 70% costul, ponderea în costul final a energiei electrice, ceea ce înseamnă, automat, că atunci când vorbim despre reducerea costului energiei electrice, nu vorbim doar de consumatorul final, care ne vine factură de 150 de lei, ci vine factură de 100 de lei, ci vorbim despre prețul pe orizontală la tot ce înseamnă produse și servicii în întreaga țară.

Dar pentru situația actuală cine poartă responsabilitatea? Autoritățile, companiile de stat, furnizorii privați sau regulile impuse la nivel european?

Ministrul Energiei cere prelungirea funcționării grupurilor pe cărbune până în 2030

Bogdan Ivan: Eu un mix de factori. Și nu sunt aici să caut vinovat, nu sunt nici procuror. Mă interesează foarte mult ca această stare de fapt să fie cunoscută de toți decidenții statului român și mă interesează să găsim acele soluții care să fie aplicate cât mai rapid. Pentru faptul că este un domeniu atât de vast și cu instrumente atât de sofisticate și distribuite în mai multe instituții și companii, am creat acest cadru de lucru încă din prima săptămână de mandat, în care am adus la aceeași masă toți jucătorii din piață, urmând să găsim aceste soluții. Săptămâna trecută am finalizat un draft de prime soluții care ar trebui să aibă un impact în următoarele trei luni de zile. Incipient, toate aceste lucruri, dacă nu le facem la timp și nu le facem organizat, vor putea să ducă la un declin al Sistemului energetic național, la o producție redusă și automat, la o scădere a competitivității economiei românești, dar și o creștere a costului de la consumatorii finali, ceea ce ar fi, din punctul meu de vedere, un foarte mare pericol din punct de vedere economic. Cum am ajuns aici? E foarte complicat. Am negociat acum şase – şapte ani să scoatem din producție aproximativ 7.000 de megawaţi oră producție pe cărbune, fără să înlocuim, în același timp, toată această producție. Acum trebuie să închidem grupurile de la Complexul Energetic Oltenia până la finalul anului 2025. Am început cu negocierile cu cei din Comisia Europeană pentru a prelungi încă cinci ani în această perioadă, tocmai pentru asigura și pentru acea zonă stabilitatea economică – pentru că sunt aproximativ 30.000 de oameni care depind de această activitate economică și doi: de asigura, în același timp, energie în bandă pentru România. Dacă am elimina aceste capacităţi de producție, automat am avea un deficit de aproximativ 2.000-2.700 de megawaţi oră, ceea ce ar fi extrem de mult, dat fiind contextul în care ne aflăm acum. Eu sunt contra-cronometru și trebuie acționat acum.

Exact. Ați anunțat că vezi sesiza CSAT. Ce v-a determinat să mergeți până la acest nivel? Și ce așteptări aveţi?

Situația energetică trebuie discutată în CSAT

Bogdan Ivan: Cred că e o situație extrem de complicată pentru România. Cred că, dincolo de Guvernul României, e nevoie ca și celelalte instituții, președintele României, celelalte instituții de forță, să știe această situație. Sunt convins că o mare parte din date, trunchiat sau parțial, se mai cunosc, dar avem nevoie – eu vreau să fiu foarte corect, atât cu oamenii, cu opinia publică, cât și cu decidenții statului român. Pentru că un astfel de efort nu poate să fie adus doar de către un minister care are atribuții limitate, ci e nevoie de instrumente care să fie aplicate pe mai multe paliere, în mai multe instituții și e nevoie de un efect coordonat între mai multe instituțiile ale statului român. Și, din acest motiv, cred că este corect ca cel mai important for al României și anume, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să fie informat cu privire la soluțiile prin care putem să trecem în perioada următoare, să acționăm foarte rapid, foarte precis, pentru ca România să devină, din nou, un stat care are echilibru energetic, care începe să exporte în loc doar să importe energie și să aibă un preț al energiei măcar cu 1% mai mic decât media Uniunii Europene.

Mulți români își amintesc de perioada „băieților deștepți din energie”. Putem vorbi și acum despre scheme asemănătoare?

Bogdan Ivan: E mai complicat acum, dar odată ce a fost distorsionată piața, în anumite momente, și-a revenit mai greu. Principala problemă, realist vorbind, este faptul că România și-a scos foarte multe capacități de producție de energie electrică în bandă, le-a înlocuit cu foarte multe panouri solare care duc la peste 2.000 de megawaţi, dar care, din nefericire, produc doar într-un interval limitat de timp, în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria. Și atunci ai un consum redus, n-ai unde să consumi acea energie și o vinzi foarte ieftin pe piața europeană.

Aceasta este ideea, că atunci când importăm o importăm mai scump, când exportăm mai ieftin, pentru că e mai multă energie. Sunt câteva întrebări venite de la ascultătorii noștri și una dintre ele vizează, de exemplu, prețul la energie electrică în Moldova. Noi exportăm energie electrică în Moldova, nu? În Republica Moldova.

„Exportăm energie electrică în Republica Moldova atunci când avem surplus de energie”

Bogdan Ivan: Da, exportăm și în Bulgaria, importăm din Bulgaria, exportăm și în Ungaria, și în Austria, importăm din Ungaria și în Austria, e un mix tot timpul între vecini.

Da, ciudat este, sau cel puțin așa cred unii, că noi exportăm energie electrică în Republica Moldova, iar de acolo încasăm mai puțin bani decât plătim noi la un moment dat. Așa o fi?

Bogdan Ivan: Este evident că nu exportăm energie electrică în Moldova atunci când noi avem maxim de consum în România și importăm. Adică este un nonsens asta. Este evident că exportăm energie electrică în Moldova atunci când avem surplus de energie, adică în timpul zilei și da, în timpul zilei este un preț mai mic. N-aș intra în zona de teorii conspiraționiste, în care noi ne /dezechilibrăm/, tot ce înseamnă Sistemul energetic național, prin exportul din Moldova, pentru că este o temă falsă.

Exportăm doar când avem surplus atunci, ca să conchidem?

Bogdan Ivan: Da, foarte clar.

Şi încă o chestiune, tot dumneavoastră vorbeați despre probleme grave descoperite la minister. La ce anume vă referiți, mai exact? Contracte păguboase, nu știu, lipsa de investiții?

CET-uri învechite și datorii istorice, pericol pentru sistemul energetic

Bogdan Ivan: Nu mă refer, am vrut să fiu foarte explicit, am vorbit de un potențial haos, dar nu neapărat în minister, ci în ecosistem, ca să zic așa, cu foarte multe variabile, cu foarte multe probleme găsite de la companii care au probleme istorice de zeci de ani la complexele… la CET-uri, în care s-au acumulat datorii de foarte mulți ani, la problema certificatelor verzi, care acum multe dintre ele ajung la scadență în cursul acestui an și chiar reprezintă o problemă importantă pentru România. Dacă nu acţionăm rapid, riscăm ca în această iarnă să fie milioane de oameni fără agent termic, ceea ce ar însemna un dezastru, așa că din acest motiv am creat acest grup de lucru, lucrăm foarte aplicat, pentru a folosi fiecare euro pe care îl avem la dispoziție din banii europeni pentru a retehnologiza, a face din nou capacități de producție, atât agentului termic, cât și energiei electrice bazate pe gaz, care sunt mai puțin poluante, care nu implică certificate verzi și care automat au o eficiență mult mai mare. România are astăzi 14 CET-uri, care multe dintre ele sunt de acum 40 de ani, cu tehnologie rusească, învechită, care sunt foarte puțin productive și care consumă extrem de multe resurse pentru un output, căldură sau… agent termic sau energie electrică, foarte redus. Ele trebuie să fie înlocuite. Acest lucru putem să-l facem doar cu finanțări europene și din acest motiv am mapat în România care sunt nevoile și urmează să venim cu un plan inclusiv pe acest palier, care are nevoie de eficientizare. O dată făcute aceste investiții, vom reduce foarte mult și costurile pentru oamenii care folosesc agent termic de la aceste CET-uri în cele 14 orașe din România.