Botoşani: 103 ani de la naşterea părintelui Cleopa, unul dintre cei mai mari duhovnici ai României

Publicat de , 10 aprilie 2015, 10:01

Comunitatea creştin-ortodoxă din judeţul Botoşani şi nu numai îl omagiază, astăzi, pe unul dintre cei mai mari duhovnici români ai tuturor timpurilor, arhimandritul Ilie Cleopa, cu prilejul împlinirii a 103 ani de la naşterea acestuia.

Părintele Cleopa este inclus în rândul marilor monahi români ai secolului al XX-lea, fiind considerat ‘un apărător fără rezerve al dreptei credinţe’.

Protopopul de Botoşani, preotul Lucian Leonte, spune că duhovnicul Ilie Cleopa a fost ”un mare formator de conştiinţe’, fiind atât de iubit încât ”este revendicat de milioane de oameni din ţară şi din străinătate’.

”Pe lângă harul de a vorbi omului, de a fi convingător, de a avea capacitatea de a-l capta pe om şi de a-l îndruma pe drumul cel bun, el a avut şi o memorie extraordinară, reţinând textele biblice’, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, preotul Lucian Leonte.

Potrivit acestuia, prin cuvântul său, părintele Cleopa i-a învăţat pe credincioşi să ‘poarte crucea cu mare demnitate’.

”Mereu a ştiut să facă viaţa omului mai frumoasă. Cel care pleca de la dânsul era cu ochii în lacrimi şi se întorcea acasă mai liniştit, mai împăcat, mai bucuros, mai optimist’, a adăugat protopopul de Botoşani.

Părintele Cleopa spunea că ”cea mai mare înţelepciune care păzeşte pe om de tot păcatul şi-l duce la Rai este să vadă pururea moartea”, adică să se gândească mereu la acest moment final al vieţii, şi tot el îi întâmpina pe credincioşi cu expresia ”mânca-v-ar Raiul”. El pornea de la minte către inimă. De aceea, mai întâi învăţa, hrănea sufletul prin cuvânt şi abia la urmă spovedea şi asculta glasul conştiinţei şi al inimii celor care veneau la el. Întrebat cum au convieţuit în acelaşi suflet pasiunea sihăstriei, a smereniei absolute, împreună cu vocaţia de mare duhovnic, unul dintre ucenicii Părintelui Cleopa a răspuns că sufletul îl trăgea în singurătate, iar inima îl ţinea lângă semeni.

La moartea sa, la 2 decembrie 1998, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania a vorbit despre marea lucrare pe care Ilie Cleopa a săvârşit-o: ‘A făcut din Mânăstirea Sihăstria un Athos al poporului român, dar raza lui a strălucit din hotar până-n hotar şi dincolo de hotare (…) Astfel, ca om, Părintele Cleopa era înţeleptul cu minte de bătrân şi cu sufletul de copil. Plângea ca un copil, se supăra ca un copil, râdea ca un copil şi se bucura ca un copil. Rar pe lume ne este dat să vedem un asemenea om, curat la suflet şi fără vicleşug.’

Părintele Cleopa s-a născut în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, pe 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei de ţărani Alexandru şi Ana Ilie. A urmat cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească pe lângă schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, au fost primiţi în obştea schitului. În 1935 a fost luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 s-a reîntors la schit şi a fost uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de Cleopa. În iunie 1942 a fost numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi. Pe 27 decembrie 1944 a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior a fost numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria a fost ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie a fost hirotonisit arhimandrit. În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde s-a transferat alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. A întemeiat la Mănăstirea Slatina o obşte care număra peste 80 de persoane. Între 1952-1954, a fost urmărit de Securitate şi s-a retras în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani a fost readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.

În 1956, a revenit la metanie, iar în primăvara anului 1959, s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi va petrece următorii cinci ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât calugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.

Părintele Ilie Cleopa a încetat din viaţă pe 2 decembrie 1998, fiind înmormântat la Sihăstria. (Agerpres/ FOTO doxologia.ro)