Sondaj: Cei mai mulți elevi sunt epuizați și triști, doar 1 din 3 se simte pregătit pentru examenele naționale

Publicat de Andreea Drilea, 6 aprilie 2022, 10:49

Școala după pandemie (SONDAJ): Cei mai mulți elevi români fac meditații, au nevoie de ajutor suplimentar la școală și se simt extenuați. Doar 1 din 3 elevi din clasa a VIII-a se consideră pregătit pentru Evaluarea Națională

București, 5 aprilie 2022: Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiți pentru examenele naționale care urmează, 31% dintre copiii din învățământul secundar inferior și superior afirmă că au rămas în urmă cu materia școlară, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditații la cel puțin o materie. Cei mai mulți elevi se simt extenuați și copleșiți și consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt triști, obosiți sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen, aceste sentimente sunt mai acutizate. Așa arată școala românească, la capătul a doi ani de restricții, educație online și criză sanitară, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Salvați Copiii România.

”Suntem foarte obosiți și cantitatea mare de teme ne stresează și mai mult. Cu online-ul nu înțelegeam mai nimic, iar testele sunt grele și notele din ce în ce mai mici. Am rămas în urmă cu materia și nimic nu mai e ca altă dată. Înainte știam tot și luam numai zece, dar din a VII-a am început să mă pierd pe drum. Simt că nu mai înțeleg nimic și nici măcar nu mai pot învăța cum trebuie. Îmi pierd concentrarea extrem de repede, iar la ore pic de oboseală. Avem programul supraîncărcat, intrăm de la 8 si avem 7 ore pe zi. Ne întoarcem de la scoală, iar majoritatea dintre noi au meditații aproximativ 2 ore.” (elev)

Principalele informații care au rezultat din ancheta Salvați Copiii România:

 Aproape unul din doi copii (47%) afirmă că temele sunt mai grele comparativ cu anii precedenți. Astfel, pentru 35% dintre respondenți temele sunt mai grele, iar pentru 12% temele sunt mult mai grele. În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparație cu anii școlari anteriori este semnificativ mai mare (53%). Nu același fenomen este sesizat de liceeni, în condițiile în care aproape 40% dintre ei afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuți, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme.

 Raportat la auto-percepția evoluției educaționale, aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia școlară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă. Băieții afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată comparativ cu fetele că au parcurs materia fără probleme (55% vs. 50%), iar elevii de gimnaziu sunt mai încrezători decât liceeni sub acest aspect (55% vs. 50%).

 51% dintre copii consideră că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul meditațiilor, iar 9% din partea familiei (părinți și frați). Elevii din clasa a VIII-a afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că au simțit nevoia să facă meditații, comparativ cu colegii lor din alte clase, iar fetele că ar fi avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă.

 Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a aleg un nivel de mijloc al scalei în ceea ce privește nivelul de pregătire pentru Evaluarea Națională, neputând lua o decizie între bine și slab pregătit, în timp ce 1 din 3 se consideră pregătit, iar aproape 2 din 10 se simt nepregătiți.

 Majoritatea copiilor (aprox.70%) alocă pregătirii temelor (în afara orelor de curs) între una și trei ore zilnic, cu o valoare medie la nivel de eșantion de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a și fetele tind să aloce semnificativ mai mult timp zilnic pentru această activitate (cu valori medii specifice de 3 ore/zi).

 Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditații la cel puțin o materie. În rândul celor care recurg la meditații, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp semnificativ mai mult alocat meditațiilor (medie ore pe săptămână) apare în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie specifică de 3,5 ore pe săptămână).

 În ceea ce privește comunicarea emoțională cu profesorii, aproape jumătate dintre elevi (47%) spun că nu au vorbit cu profesorii despre modul în care se simt și alți 14% că ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple. 1 din 4 copii a vorbit despre dificultățile emoționale cu profesorii și afirmă că este mulțumit de rezultat. Din perspectiva genului, fetele spun într-o măsură semnificativ mai ridicată (16% vs. 11% băieții) că și-ar fi dorit să vorbească cu profesorii despre cum se simt, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Elevii de gimnaziu (28% vs. 23% liceeni) și cei din mediul rural (35% vs. 24% urban) afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că au discutat cu profesorii despre cum se simt și au fost mulțumiți de rezultat.

EXTENUARE, FURIE, TRISTEȚE – CE SIMT ELEVII, DUPĂ DOI ANI DE CRIZĂ SANITARĂ ȘI RESTRICȚII

Pentru a evalua modul în care elevii se simt din punct de vedere emoțional în acest an școlar, au fost folosite o serie de atribute, pozitive (vesel, în siguranță, liniștit și încrezător) sau negative (stresat, furios, speriat, trist, obosit, singur, plictisit), iar respondenții au fost îndemnați să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste atribute li se aplică.

Cele mai mari scoruri (ca valoare medie, la nivelul întregului eșantion) se remarcă în cazul oboselii (nivel mediu de 7,7), al sentimentului de siguranță (7,2) și al stresului (6,6).

Respondenții de gen masculin obțin scoruri semnificativ mai ridicate la majoritatea atributelor pozitive, în timp ce cei de gen feminin la majoritatea celor negative. Altfel spus, fetele spun în măsură mai ridicată că sunt stresate, furioase, speriate, în timp ce băieții că sunt veseli, liniștiți sau încrezători. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt triști, obosiți sau că se simt singuri.

”Bună ziua, domnilor profesori! Anul ăsta ar putea fi cel mai greu an de până acum pentru noi. Dăm două examene foarte importante, de care ne este foarte teamă. Consider că elevii se simt speriați, pierduți, singuri. Noi avem nevoie doar de susținere și încurajări ca să ne simțim siguri pe noi. Vă mulțumim pentru munca grea depusă!” (elevă) De asemenea, liceenii, afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt stresați, furioși, triști sau obosiți. Elevii de clasa a VIII-a oferă scoruri mai ridicate la atributele negative, comparativ cu toți ceilalți respondenți la chestionar. Principalele trăiri negative care sunt semnificativ mai ridicate în rândul copiilor de clasa a VIII-a sunt ‘stresat’, ‘speriat’ și ‘obosit’.

Fișă tehnică: Sondajul a fost realizat online, cu eșantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 1.821 de elevi din învățământul secundar inferior și superior. Perioada de completare a chestionarului a fost luna februarie 2022.

Persoană de contact: Ciprian Grădinaru, tel. 0723 005 932 / Roxana Paraschiv – tel. 0745 664 674, email – roxana.paraschiv@salvaticopiii.ro .
______________
Despre Organizaţia Salvaţi Copiii :

De 32 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 2.900.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.