Poluarea atmosferică din mediul urban provoacă 1,8 milioane de decese la nivel global în fiecare an (studii)

Publicat de Andreea Drilea, 6 ianuarie 2022, 14:15

Expunerea la niveluri nesănătoase de poluare atmosferică provoacă anual 1,8 milioane de decese în oraşe în întreaga lume, conform concluziilor a două studii publicate săptămâna aceasta în jurnalul The Lancet Planetary Health, relatează UPI. În plus, aproape 2 milioane de cazuri de astm în rândul copiilor la nivel global sunt asociate anual expunerii la poluarea cu dioxid de azot rezultat din emisiile autovehiculelor, două din trei cazuri fiind în zonele urbane, potrivit datelor.

Copiii şi vârstnicii suportă cea mai mare povară în ceea ce priveşte complicaţiile sanitare asociate expunerii la poluarea atmosferică, conform cercetătorilor.

”Evitarea poverii mari asupra sănătăţii publice cauzată de poluarea aerului va necesita strategii nu doar de reducere a emisiilor, ci şi de îmbunătăţire a sănătăţii publice generale pentru a reduce vulnerabilitatea”, a declarat Veronica Southerland, coautoare a ambelor studii, citată într-un comunicat.

”Majoritatea populaţiei urbane a lumii trăieşte încă în zone cu niveluri nesănătoase de (poluare a aerului)”, a precizat Southerland, doctorandă în sănătate publică la Universitatea George Washington din Washington, D.C.

La nivel mondial, expunerea la particule fine din atmosferă cauzează anual 4 milioane de decese premature, potrivit unei analize publicate în noiembrie.

Aproximativ 55% din populaţia lumii se află în oraşe, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar 86%, sau 2,5 miliarde dintre aceste persoane sunt expuse la niveluri nesănătoase de microparticule în suspensie, sau PM2,5, au indicat Southerland şi colegii ei.

PM2,5 se referă la poluanţii microscopici din praful şi fumul din atmosferă, concentraţi în principal în zonele industriale, potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Statele Unite.

În Statele Unite, peste 40% din populaţie trăieşte în oraşe cu aer nesănătos, conform unei cercetări publicate în noiembrie.

Expunerea la aceste particule, care sunt minuscule, cu un diametru de 2,5 micrometri sau mai puţin, a fost asociată cu mai multe complicaţii de sănătate, inclusiv astm şi alte tulburări pulmonare, boli de inimă şi demenţă, potrivit unor studii anterioare.

În cazul primei dintre cele două cercetări, Southerland şi colegii ei au analizat concentraţiile de PM2,5 şi tendinţele ratelor de deces din peste 13.000 de oraşe ale lumii între 2000 şi 2019, ultimul an din care au fost disponibile date.

În toate oraşele analizate, concentraţiile medii de PM2,5 din atmosferă au fost cu până la 300% mai mari comparativ cu pragul OMS din 2021 privind expunerea nesănătoasă, au adăugat cercetătorii.

Se estimează că 61 din 100.000 de decese în zonele urbane din întreaga lume au fost asociate cu expunerea la PM2,5 în 2019, în Asia de Sud-Est înregistrându-se cele mai multe decese asociate poluării aerului – la 84 la 100.000 -, potrivit datelor.

La nivel global, au existat aproximativ 1,8 milioane de ”decese în exces” sau diferenţa dintre numărul real al deceselor şi cel preconizat pe baza tendinţelor istorice, potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Acestea au fost cauzate de expunerea la poluarea atmosferică doar în 2019, au subliniat cercetătorii.

Acest lucru se întâmplă în pofida scăderii concentraţiilor de PM2,5 în zonele urbane din Africa, Europa şi America de Nord şi de Sud în ultimele două decenii, au notat oamenii de ştiinţă.

În al doilea studiu, aceeaşi echipă de cercetători a analizat nivelurile de dioxid de azot (NO2) din aceleaşi oraşe. În 2019, au existat 1,85 milioane de cazuri noi de astm pediatric asociate cu NO2, ceea ce reprezintă puţin sub 9% dintre toate cazurile de probleme pulmonare raportate în acel an, arată datele.

În zonele urbane, în 2019, NO2 a fost responsabil pentru 16% dintre toate cazurile noi de astm pediatric, deşi ratele de astm bronşic din aceste oraşe au înregistrat o scădere pe parcursul perioadei de studiu de 20 de ani ca urmare, cel puţin parţial, a creşterii populaţiei, au spus cercetătorii.

”Rezultatele noastre demonstrează influenţa importantă a poluării aerului asociată combustiei asupra sănătăţii copiilor din oraşe la nivel mondial”, a declarat Susan Anenberg, de la Universitatea George Washington, coautoare a ambelor studii, citată într-un comunicat.

”În prezent, nivelurile de NO2 contribuie substanţial la incidenţa astmului pediatric, subliniind faptul că atenuarea poluării atmosferice ar trebui să reprezinte un element critic al strategiilor de sănătate publică pediatrică”, a adăugat Anenberg. AGERPRES/FOTO imagine ilustrativă radioiasi.ro