Iașiul, extremă urgență

Publicat de Nicolae Tomescu, 17 iunie 2020, 13:14 / actualizat: 3 iulie 2020, 10:43

Așa arată părți întinse ale Iașiului, nu numai în ziua de grație 17 iunie 2020…

*

Au devenit „banale” precipitaţiile căzute (fac ravagii, indiferent de violența lor),

Ploaia torențială însoțită de descărcări electrice a fost/este „proba de foc” a numiților Constantin Simirad, Gheorghe Nichita și Mihai Chirica… Niciunul nu a reușit/nu reușește să obțină nota de trecere, în relație cu atât de „diversionista” canalizare a apei menajere și pluviale… Foto: N. Tomescu / strada „Aurel Vlaicu” din Iași, sâmbătă 16 iunie 2018 ora 9:15

intervenţiile lente, blocajele în trafic, cozile întinse (la ore de vârf) pe principalele artere de circulaţie?

+

*

Altădată, a nu trimite utilaje de deszăpezire la întretăierea străzilor ieșene „Aviației” și „Avionului” (după cum „Aurel Vlaicu” pare, deseori, uitată și părăsită) reprezenta atitudinea sau sentimentul de „stimă, de considerație, de prețuire deosebită” a autorităților locale față de… definiția din dicționar /PERIFERÍE (adesea, figurativ) desemnează un ținut, o regiune, un cartier, o zonă, un punct… situate la margine în raport cu centrul (sau cu un punct de referință)/…

Foloseam, de regulă (până prin martie a.c. /îmi cunoașteți opinia despre „pandemia de panică”, în consecință și despre purtatul măștii/), tramvaiul 3 din Iași… După stația „Doi Băieți”, începe acțiunea îndrăzneață, plină de riscuri – mijlocul de transport parcă își încordează puterile, îmboldind șinele înfundate din macadamul sfărâmat… Vara, praful vrea să te sufoce, în timp ce toamna/iarna totul băltește/devine zloată;

în plus, fiecare trotuar mărginaș este spart sau exprimă practica îndelungată a folosirii pământului. De fapt, nu avem de-a face cu porțiuni special amenajate de-a lungul străzii, mai ridicate decât partea carosabilă, rezervate circulației pietonilor (pozele făcute cu telefonul mobil ar pune în discuție și capacitatea dezvoltatorilor imobiliari de a-și controla excesele).

De ani nenumărați, strada „Aurel Vlaicu”, care îi leagă de marea urbe pe ieșenii din zona „Dancu-Holboca”, nu a mai suportat decât reparații sumare sau prost executate (foștii și actualii directori ai primăriei știu de ce). Se ajunge greu, nu-i așa, asupra căii de rulare care duce la periferie; lucrările implică atât reabilitarea infrastructurii rutiere, cât și schimbarea liniilor de tramvai. Primarii au vrut să se concentreze pe marile proiecte cu fonduri europene. Ca promisiune cu iz electoral, ar fi fost anul 2017…

„Să crezi în miracole, dar să nu depinzi de ele”…

Nu mă interesează „calitatea politică” a lui M. C.; din punctul meu de vedere, mecanismul politicianist funcţionează pe orice schemă, iluziile continuă otrăvirea cugetelor. Dincolo de „petardele” pe care le aruncă municipalitatea ieșeană (incontinența verbală a învățat să ramifice, să amplifice exegeza vorbită a nimicului/actualitatea comentată a minciunii; mi se pare desăvârșită lipsa de sens a respectivului continuum, în care „liniștea adâncă” din jurul lucrurilor nefăcute găsea alternanța în zgomotul insalubru al conferințelor de presă), prea multe aspecte capătă o înfăţişare arbitrară, fiind rezultatul amestecului nefericit de viclenie, hazard, beţie a puterii; populismul şi demagogia, corelative inevitabile ale democraţiei, induc în manifestări procedee şi revendicări patetice; unii vor să (se) creadă că reprezintă poporul, că trebuie transferate asupra lor şi asupra „oamenilor lor” virtutea discernământului şi autoritatea deciziei; în lipsa educaţiei consistente, sunt manipulaţi oameni care încep să ia în serios „ideile” (de fapt, acestea devin pretexte ale unor grupuri doritoare să pună mâna pe putere/să-și consolideze puterea)…