Asigurarea unui venit decent din pensie, o adevărată provocare. Cum ne afectează fenomenul de îmbătrânire a populaţiei şi ce soluţii avem?  

Publicat de , 12 iulie 2019, 17:35

Conform studiilor Uniunii Europene, în următorii 50 de ani va scădea numărul celor care cotizează la fondul pensiilor de stat şi vor fi tot mai mulţi cei care vor trebui să se alimenteze din el.

•  În anul 2060, din cauza natalității scăzute, se estimează că doar 55,8% dintre români vor mai fi activi*. Mai mult, în prezent, 4 persoane de vârstă activă* susțin 1 pensionar. În 2060 se estimează că 2 persoane de vârstă activă vor susține 1 pensionar. Asta înseamnă că efortul statului, care trebuie să completeze diferenţa, devine din ce în ce mai mare.
• Speranța de viață* se estimează că va crește în viitor până la 84 de ani, de la 74 de ani cât este în prezent. Asta înseamnă că vom consuma mai multe resurse pentru o perioadă de timp mai îndelungată, ceea ce înseamnă că vom avea nevoie de și mai multe resurse financiare.
• În această perspectivă, se estimează* că peste câteva zeci de ani proporţia pensionarilor va crește mult raportat la totalul populaţiei. Este greu de spus cum se vor plăti atunci pensiile, dar ne putem imagina că nu va fi deloc ușor.

La fel ca majoritatea țărilor europene, România se confruntă deja cu consecințele economice și sociale complexe ale unei populații aflate într-un proces lent, dar continuu,de îmbătrânire demografică.

Efectele procesului de îmbătrânire s-au făcut simțite în România, începând cu 1 ianuarie 2000, când populația vârstnică a întrecut numeric populația tânără, fenomenul accentuându-se în continuare, astfel încât la 1 ianuarie 2012, ponderea populației vârstnice a depășit ponderea populației tinere (16,1% faţă de 15,8%).

Reducerea ratei de fertilitate și a ratei de mortalitate sunt principalele cauze determinante ale declanșării și extinderii procesului de îmbătrânire.

Există totuși soluții, acțiuni pe care guvernele și alți factori de decizie politică le pot lua pentru a consolida sistemele de pensii:

• Creșterea vârstei de pensionare. Pe măsură ce speranțele de viață cresc și ele, ar trebui ca vârstele de pensionare. S-a sugerat că pentru țările în care generațiile viitoare au o speranță de viață de peste 100 de ani, o vârstă reală de pensionare de cel puțin 70 ar trebui să devină normă până în 2050.
• Îmbunătățirea educației financiare. Importanța economisirii pentru viitor ar trebui să fie predată în școli și apoi consolidată pe tot parcursul carierei oamenilor – cei care încep să economisească devreme sunt mai puțin susceptibili de a se lupta financiar la pensionare.
• Informarea privind limitările pensiilor. Este important ca oamenii să nu se bazeze pur și simplu pe o pensie de stat la pensionare, deoarece acest lucru nu este suficient pentru a-și susține stilul de viață. În multe cazuri, cetățenii vor trebui să-și „ridice” dreptul la pensie de stat prin intermediul economiilor private.
• La nivel individual, există alternativa pensiilor private. 

Pensiile private  sunt utilizate ca sistem suplimentar de protecţie de către persoanele cu venituri decente şi/sau confortabile.   Acest sistem complementar, bazat pe acumularea şi rentabilizarea contribuţiilor pe pieţele financiare, a fost rodul unui proces lung, demarat încă din 2000. Practic, fiecare participant economiseşte pentru vârsta pensiei, având drept de proprietate asupra contului personal, pe care un administrator de fond îl va gestiona cu scopul obţinerii unor randamente eficiente la investiţiile realizate cu acest capital.

Efectele procesului de îmbătrânire asupra desfășurării vieții economice și sociale, cât și asupra evoluțiilor demografice viitoare vor apare în timp, determinând perturbații la nivelul populației școlare, populației fertile și populației în vârstă aptă de muncă.

(Claudia Ciornilă, Radio Iaşi/FOTO radioiasi.ro)