Raportul anual al Departamentului de Stat privind drepturile omului remarcă durata excesivă a proceselor din România
Publicat de Andreea Drilea, 14 martie 2019, 06:38
Durata excesivă a proceselor, corupţia ‘endemică’ a oficialităţilor şi violenţele poliţiei împotriva romilor se numără printre problemele semnalate în cazul României în raportul anual pe 2018 al Departamentului de Stat privind situaţia drepturilor omului în lume publicat miercuri.
Insuficienţa personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar împiedică în continuare celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie, iar ca urmare durata proceselor este excesivă, observă Departamentul de Stat.
Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil cu protejarea independenţei judiciare, a menţinut, în general, transparenţa operaţiunilor şi a acţionat pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcări ale legii. Cu toate acestea, s-a raportat că Inspecţia Judiciară, o unitate disciplinară autonomă în cadrul Consiliului, a fost supusă unei influenţe politice în creştere şi, uneori, a fost folosită pentru a ancheta magistraţi care au efectuat urmăriri judiciare sau au pronunţat hotărâri împotriva unor responsabili sau aliaţi ai coaliţiei de guvernământ.
În general, guvernul a respectat independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, însă a crescut numărul mesajelor politice la adresa instanţelor, procurorilor sau judecătorilor. Unii procurori şi judecători s-au plâns Consiliului că mijloacele de informare în masă şi declaraţiile politicienilor le-au afectat reputaţia profesională. Consiliul a stabilit că unele declaraţii publice ale politicienilor au încălcat independenţa judecătorească.
Legat de corupţie, aceasta a rămas larg răspândită, în pofida numeroaselor urmăriri penale, existând numeroase rapoarte despre astfel de practici la nivel guvernamental în cursul anului. Corupţia a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale şi a altor opinii ale experţilor. Mita a fost un fapt obişnuit în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de corupţie, se spune în documentul publicat pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat pe tot parcursul anului investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare şi administrative, scrie raportul, menţionând că în aprilie DNA l-a acuzat pe fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu de acceptare de mită şi trafic de influenţă.
Verdictele în cazurile de corupţie au fost adesea inconsistente, cu pronunţări care variază foarte mult în cazul unor infracţiuni similare. Aplicarea procedurilor judiciare s-a făcut cu întârziere mai ales din cauza problemelor procedurale şi administrative, în special în ceea ce priveşte confiscarea bunurilor. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice, iar mita un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii.
Potrivit raportului, discriminarea faţă de romi a continuat să fie o problemă majoră. Grupuri de romi s-au plâns că hărţuirea şi brutalitatea poliţiei, inclusiv bătăile, au devenit rutină.
Atât media, cât şi observatorii interni şi internaţionali au raportat discriminare socială împotriva romilor. ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat accesul sau serviciile în numeroase locuri publice. De asemenea, romii au avut acces slab la serviciile guvernamentale, oportunităţi de angajare, au înregistrat rate ridicate de abandon şcolar şi îngrijire medicală inadecvată. Lipsa documentelor de identitate face ca mulţi romi să nu poată participa la alegeri, să nu poată obţine beneficii sociale, să nu aibă acces la asigurările de sănătate şi să nu poată participa la piaţa forţei de muncă. Romii au avut o rată a şomajului mai mare şi o speranţă de viaţă mai mică decât non-romii. Stereotipurile negative şi limbajul discriminatoriu faţă de romi au fost larg răspândite.
Departamentul de Stat notează că şi etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminări legate în principal de utilizarea limbii maghiare. Au existat rapoarte în continuare că autorităţile locale nu au aplicat legea care prevede că în localităţile în care o minoritate constituie cel puţin 20% din populaţie, semnele rutiere trebuie să fie bilingve.
În privinţa libertăţii presei, Departamentul de Stat scrie în raport că, în timp ce mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite, politicieni sau persoane care aveau legături strânse cu politicieni şi grupuri politice fie deţineau, fie controlau indirect numeroase instituţii media la nivel naţional şi local. Ştirile şi orientarea editorială a acestora au reflectat frecvent opiniile proprietarilor vizând critici la adresa oponenţilor politici şi a altor organizaţii media.
La protestul anticorupţie, antiguvernamental din 10 august de la Bucureşti, cel puţin 15 jurnalişti au suferit atacuri fizice, verbale sau cu gaze lacrimogene din partea jandarmilor, potrivit Active Watch, Reporteri Fără Frontiere, Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului şi Federaţiilor internaţională şi europeană ale jurnaliştilor, notează raportul Departamentul de Stat.
În legătură cu tortura şi alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, documentul subliniază că, în România, Constituţia şi legea interzic astfel de practici, însă au existat rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale şi a mass-media că poliţia şi jandarmii au maltratat şi abuzat prizonieri, persoane deţinute în detenţie provizorie, romi şi alte persoane vulnerabile, inclusiv persoane fără adăpost, femei, lucrători sexuali şi utilizatori de droguri, cu forţă excesivă, inclusiv bătăi.
Timpul mediu pentru o hotărâre judecătorească în cazurile de presupuse abuzuri ale poliţiei faţă de romi a fost de aproape patru ani, menţionează documentul.
Potrivit raportului, condiţiile din închisori au rămas dure şi supraaglomerate şi nu au respectat standardele internaţionale. Potrivit cifrelor oficiale, supraaglomerarea a fost o problemă, în special în acele închisori care nu au respectat standardul de 43 de metri pătraţi pentru un deţinut, stabilit de Consiliul Europei. Condiţiile au rămas, în general, rele în sistemul penitenciar, iar observatorii au remarcat cheltuieli insuficiente pentru reparaţii şi modernizări.
O serie de închisori au oferit îngrijiri medicale insuficiente, alimente de proastă calitate şi, uneori, insuficiente. În unele închisori, încălzirea şi ventilaţia au fost inadecvate, la fel salubritatea şi iluminarea. Persoanele cu tulburare mintală nu au primit suficientă îngrijire şi au fost deseori izolate de alţi deţinuţi. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a semnalat că în unele închisori nu a existat posibilitatea unor întâlniri confidenţiale între deţinuţi şi familiile lor sau avocaţi. De asemenea, APADOR-CH a criticat lipsa tratamentului adecvat pentru foşti dependenţi de droguri şi lipsa măsurilor de prevenire a infecţiei HIV şi hepatitei.
Printre îmbunătăţiri, raportul Departamentului de Stat menţionează faptul că legislaţia prevede reducerea pedepsei pentru deţinuţii care se află în condiţii necorespunzătoare, respectiv reducerea sentinţei cu şase zile pentru fiecare 30 de zile petrecute de un deţinut din 2012 în condiţii necorespunzătoare. Condiţii necorespunzătoare sunt cele care nu respectă standardele stabilite de Consiliul Europei sau alte condiţii definite de lege, incluzând spaţiul de locuit mai mic de 43 de metri pătraţi pe deţinut, umiditatea sau mucegaiul din pereţi şi lipsa toaletelor private. Între octombrie 2017 şi iunie 2018, au fost eliberaţi 10.957 deţinuţi în baza prevederilor prezentei legi, se spune în raport.
Raportul publicat miercuri este cel de-al 43-lea raport privind drepturile omului pregătit de Departamentul de Stat. Acesta are şapte secţiuni, în care mai tratează şi alte probleme legate de drepturile omului, precum abuzurile asupra copiilor, violenţa domestică, traficul de persoane, drepturile migranţilor, al persoanelor cu dizabilităţi sau antisemitismul.
(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)
