Apel lansat de 130 de academii – sistemele de alimentaţie încetinesc dezvoltarea durabilă şi accelerează schimbările climatice

Publicat de Andreea Drilea, 29 noiembrie 2018, 06:23 / actualizat: 29 noiembrie 2018, 7:27

Abordările actuale ale alimentaţiei, agriculturii şi mediului sunt nesustenabile şi trebuie să se schimbe, susţin într-un nou raport ştiinţific reprezentanţii a 130 academii naţionale de ştiinţă şi medicină din Africa, Asia, America şi Europa – inclusiv Academia Română – care compun reţeaua globală InterAcademy Partnership (IAP).

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, reprezentanţi a 130 de academii naţionale de ştiinţă şi de medicină din toată lumea lansează un apel comun pentru a îndemna factorii de decizie politică să ia măsuri imediate privind schimbările climatice cu scopul îmbunătăţirii sustenabilităţii sistemelor alimentare globale.

În raportul amplu, intitulat ‘Oportunităţi viitoare de cercetare şi inovare privind securitatea alimentară şi a nutriţiei şi agricultura: Perspectiva globală a InterAcademy Partnership’, autorii îndeamnă liderii să apeleze la ştiinţă pentru a stimula inovarea şi politicile de informare.

Raportul este lansat în contextul întâlnirilor de la Comisia Europeană şi din cadrul Conferinţei FAO/IFPRI privind securitatea alimentară (28-30 noiembrie, Bangkok, Thailanda) şi cu câteva zile înainte de începerea celei de a 24-a Conferinţe a Părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP24, 2-14 decembrie, Katowice, Polonia), precizează sursa citată.

‘Ţinând cont de realizările revoluţionare rapide din multe domenii ale ştiinţei, este necesar să se acorde o atenţie mult mai mare misiunii complexe şi dificile a cercetării ştiinţifice, aceea de a putea oferi o bază şi soluţii eficiente, care să determine factorii de decizie politică să ia măsuri imediate privind schimbările climatice şi conservarea mediului. Pentru a asigura securitatea alimentară şi siguranţa la nivelul întregii populaţii globale (care este în creştere şi, până în anul 2050, va ajunge la 9,5 miliarde de oameni), trebuie să corelăm puternic creşterea economică cu protecţia mediului înconjurător, concomitent cu conservarea ecosistemelor’, declară preşedintele Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice din Academia Română, Cristian Hera.

La rândul lui, prof. Joachim von Braun, copreşedinte al proiectului IAP privind securitatea alimentară şi a nutriţiei şi agricultură, preşedinte al Academiei Pontificale de Ştiinţe şi director al Centrului pentru Cercetare Dezvoltare (ZEF) de la Universitatea din Bonn, declară: ‘Săptămâna viitoare la COP24, trebuie să vedem lideri care iau măsuri concrete cu privire la schimbările climatice şi care depăşesc nivelul declaraţiile politice. Nu numai mediul este în pericol, ci şi sănătatea, alimentaţia, comerţul, locurile de muncă şi economia. Agricultura şi alegerile consumatorilor sunt factori majori care determină schimbări climatice dezastruoase. Avem nevoie de un răspuns politic solid şi ambiţios referitor la impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii şi opţiunile consumatorilor, aspect în care oamenii de ştiinţă joacă un rol major. Noul nostru raport este un apel către lideri’.

Anul 2018 a demonstrat vulnerabilitatea sistemelor alimentare la vremea extremă şi la alte consecinţe ale schimbărilor climatice provocate de om. În plus, agricultura şi silvicultura, fără a include transportul de alimente şi alte procese intense consumatoare de energie, contribuie la emisiile globale anuale cu aproximativ 20-25%.

După cum precizează comunicatul Academiei, ultimul Raport Special al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) a arătat clar că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturii globale trebuie evitată cu orice preţ. În anul 2018, Food and Agriculture Organization (FAO, structură internaţională fondată de Naţiunile Unite) a remarcat că în perioada 2016-2017 numărul absolut de persoane subnutrite a continuat să crească. Extremele climatice şi variabilitatea climatică ameninţă să erodeze şi să compromită progresele obţinute anterior, adaugă sursa amintită.

‘A venit momentul schimbării, nu mai este timp pentru activităţi aşa cum s-au derulat ele până acum. Pe lângă impactul asupra schimbărilor climatice, sistemele noastre alimentare actuale au un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor din întreaga lume. Dieta bogată în calorii a devenit mai ieftină şi are implicaţii serioase asupra sănătăţii publice, a obezităţii şi a malnutriţiei. Ştiinţa este esenţială pentru abordarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile, în special, eradicarea foametei şi asigurarea sănătăţii’, atrage atenţia prof. Volker ter Meulen, medic, copreşedinte al proiectului IAP privind alimentaţia şi agricultura şi preşedintele InterAcademy Partnership.

Printre schimbările care ar trebui făcute se numără: sisteme alimentare inteligente care ţin cont de climă, stimulente pentru consumatori pentru a-şi schimba dietele, alimente inovatoare, colaborarea dintre ştiinţele naturii şi sociale, un nou mecanism consultativ ştiinţific internaţional.

Conform ultimelor evaluări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, numărul persoanelor subnutrite cronic a crescut, la nivel mondial, de la 777 milioane în 2015 la 815 milioane în 2016. Multe persoane suferă din cauza deficienţelor de micronutrienţi şi a tulburărilor asociate, fiind supraponderale sau obeze. Starea securităţii alimentare s-a înrăutăţit, în special în anumite regiuni din Africa, Sud-Estul Asiei şi Vestul Asiei, mai ales în zonele de conflict şi în combinaţie cu perioadele de secetă sau inundaţii.

Creşterea insecurităţii alimentare asociate cu conflictul şi clima subliniază necesitatea includerii mai multor ştiinţe sociale, a ştiinţelor din domeniul sănătăţii şi al climei în agenda globală de cercetare privind alimentaţia, nutriţia şi agricultura, pentru a înţelege problemele şi opţiunile de soluţionare a acestora. Producţia agricolă nu se poate extinde la infinit: există un imperativ critic pentru a evita epuizarea în continuare a serviciilor ecosistemice şi a biodiversităţii. Potrivit Băncii Mondiale, aproximativ 11% din suprafaţa pământului este utilizată în scopuri arabile şi mai mult de o treime, în scopuri agricole, precizează comunicatul Academiei Române.

(Agerpres/FOTO arhivă igj.ro)