România are prima reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului
Publicat de Andreea Drilea, 6 noiembrie 2018, 14:40
Un număr de 15 senzori amplasaţi în Bucureşti şi Ploieşti înregistrează permanent, din 1 octombrie 2018, nivelul poluanţilor din aer, iar datele sunt disponibile publicului pe site-ul https://airly.eu/map/en/ sau în aplicaţia Airly pentru smartphone, prin intermediul primei reţele independente de monitorizare a calităţii aerului din România, se arată într-un comunicat de presă al iniţiatorilor proiectului.
În prezent, Bucureşti este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor în suspensie (PM10 şi PM2.5), particule fine generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, depăşesc constant nivelul maxim acceptat de legislaţie.
Potrivit sursei citate, 14 din cei 15 senzori sunt instalaţi în Capitală şi măsoară nivelul emisiilor de particule în suspensie, PM 10, PM2.5 şi PM1.
Legislaţia din România relevă faptul că nivelul particulelor în suspensie PM2,5 nu trebuie să depăşească valoarea anuală de 20 ug/ m3 pe an. Această ţintă trebuie atinsă, ca medie anuală, până în anul 2020.
‘PM 2.5 sunt cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer, în special în oraşele mari. Celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate ‘ucide’, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire’, se arată în comunicatul citat.
Senzorii care formează prima reţea independentă de monitorizare a aerului din România înregistrează particulele în suspensie PM 10, PM 2.5, PM 1, temperatura, umiditatea din aer şi presiunea atmosferică. Pe baza acestor informaţii, aplicaţia poate realiza o prognoză a momentelor zilei când gradul de poluare este scăzut şi sunt recomandate plimbări în aer liber, pe bicicletă sau practicarea jogging-ului. Totodată, aplicaţia înregistrează şi un istoric al valorilor înregistrate. Astfel, utilizatorii pot evita anumite zone sau intervale orare când gradul de poluare este ridicat.
Senzorii sunt produşi de o companie dedicată realizării unei reţele de monitorizare a calităţii aerului în Polonia. După mai multe campanii de conştientizare a surselor de poluare a aerului, firma poloneză a reuşit să amplaseze aproape 2.000 de senzori în propria ţară, una dintre cele mai poluate din Uniunea Europeană. După Cracovia, şi alte oraşe au fost interesate de acest proiect şi au investit fonduri publice în crearea unei reţele naţionale de monitorizare a calităţii aerului.
România a avut depăşiri ale valorilor limită ale poluantilor din aer si obligaţia de a stabili planuri de îmbunătăţire a calităţii aerului încă din anul 2010. După mai multe informări, Ministerul Mediului a fost dat în judecată la Curtea Europeană de Justiţie pentru că autorităţile nu au luat măsuri de reducere a poluării aerului în Capitală. Potrivit Comisiei Europene, în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod constant încă de la momentul în care dreptul UE a devenit aplicabil României, iar în 2016 valorile au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.
Un raport al Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM) privind calitatea aerului, în anul 2017 s-au înregistrat mai multe depăşiri ale valorilor limită sau ţintă pentru dioxid de azot, particule în suspensie (PM 10, PM 2.5), ozon şi benzen, în special la staţiile de trafic, dar şi la unele staţii de fond urban din câteva aglomerări urbane: Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova.
Anul trecut, opt staţii din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului au înregistrat depăşiri ale valorilor maxime de PM 10 mai mult de 35 de zile. Trei staţii erau din Bucureşti, iar o staţie din Iaşi a înregistrat valori peste limită timp de 83 de zile, în 2017. Aceeaşi staţie de trafic din Iaşi a înregistrat, anul acesta, 67 de depăşiri ale valorilor maxime admise de pulberi în suspensie până în data de 11 septembrie, conform datelor prezentate de Agenţia de Protecţie a Mediului Iaşi şi citate în comunicat.
‘Praful, murdăria, tot ce înseamnă fum sau funingine sunt suficient de mari sau suficient de colorate pentru a fi văzute cu ochiul liber. Există alte particule, aceste particule poluante, particulate metter, materia sub formă de particule, care sunt atât de mici, încât nu pot fi detectate decât utilizând un microscop electronic. Particulele de 2,5 microni sunt particule inhalabile cu dimensiuni de 2,5 microni şi mai mici. Cât de mic este ceva care măsoară 2,5 microni ?! Un singur fir de păr are 70 de microni, această dimensiune făcându-l, practic, de 30 de ori mai mare decât cea mai mare particulă fină poluantă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii atenţionează faptul că, după hipertensiune şi asocierea fumat – BPOC, poluarea aerului se află, în momentul actual, pe locul 3 în ceea ce priveşte contribuţia la mortalitatea generală, în lume’, explică profesor Ruxandra Ulmeanu, medic primar Pneumologie.
Specialiştii avertizează şi asupra faptului că şi copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Aceştia respiră mai repede decât adulţii şi mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. ‘Sunt vulnerabili pentru că plămânii lor sunt în dezvoltare, iar ţesutul pulmonar este mai sensibil în copilărie. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, provoacă tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură’, notează sursa citată.
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) relevă că aproximativ 91% dintre locuitorii planetei respiră aer poluat, fapt ce provoacă 7 milioane de decese pe an.
Campania de susţinere a primei reţele independente de monitorizare a calităţii aerului din România este o iniţiativă Philips şi susţinută de Let’s do it România. Accesul la informaţiile furnizate de reţea este public şi gratuit.
(Agerpres/FOTO arhivă ziare.com)
