CCR a stabilit 22 octombrie termen de transmitere a punctelor de vedere privind conflictul juridic între Parlament şi MP

Publicat de , 8 octombrie 2018, 19:00

UPDATE – ora 19:02 Curtea Constituţională a României a stabilit data de 22 octombrie ca termen de transmitere a punctelor de vedere în cazul sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis luni AGERPRES, Curtea Constituţională a fost sesizată de către preşedintele Camerei Deputaţilor cu o ‘cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de-o parte, şi Parlamentul României, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte’.

‘Sesizarea constituie obiectul Dosarului 1494E/2018. Conform procedurii prevăzute de articolul 35 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost stabilit termenul de 22 octombrie înăuntrul căruia părţile aflate în conflict îşi pot exprima, în scris, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia’, se precizează în comunicat.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat luni Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, pe tema protocolul SRI – Parchetul General, potrivit unor surse parlamentare.

Sursele citate au precizat că sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, în condiţiile în care Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile lui Iordache, pentru data de 8 octombrie.

Florin Iordache a declarat, în urmă cu câteva zile, în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, că analizează posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu un conflict instituţional de natură constituţională pe tema protocoalelor de colaborare încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, din 2009 şi 2016, susţinând că procurorul general a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală.

‘Din punctul meu de vedere, protocoalele sunt inadmisibile şi modul în care procurorul general a semnat aceste protocoale sunt de natură să creeze un conflict constituţional şi spun că ne gândim foarte clar să declanşăm un conflict constituţional datorită faptului că prin semnarea de către procurorul general a acestor protocoale, mă refer la cel din 2009 şi cel din 2016, a venit să adauge la Codul de procedură penală’, explica Iordache.

Potrivit acestuia, protocolul din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală.

‘Acest protocol din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală, dacă SRI se referea la infracţiuni de siguranţă naţională. Dacă vă uitaţi la art. 17 din protocolul din 2009 şi la art. 11 din protocolul din 2016 în care se spune că SRI administrează probe în faza de urmărire penală, ceea ce adaugă Codului de procedură penală, astfel încât efectuează cercetări sau constatări tehnico-ştiinţifice, îndeplinesc acte care sunt în sfera de garanţie a părţilor şi aici vorbesc de art. 27 din protocolul din 2009 şi de art. 11 din protocolul din 2016. Şi, de asemenea, extinde sfera de competenţe a SRI la orice fel infracţiune, aşa cum este la lit b la art. 2 din protocolul din 2016 şi art. 2 din protocolul din 2009’, adăuga Iordache.

În opinia sa, prin protocolul din 2009, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare.

‘De asemenea, dacă vă uitaţi la protocolul din 2009 art. 34 al. 2, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare, pe baza aprecierii agenţilor Serviciului. Iată că prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală. Toate acestea noi analizăm dacă nu este vorba de un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm CCR, pentru că şi pentru trei luni de zile acest protocol din 2009 şi-a produs efectele. Şi dacă, pe baza acestor efecte, nişte oameni, pe baza interpretărilor şi a faptului că organele de cercetare penală au fost cei de la SRI şi ei sunt cei care au făcut expertizele, traducerile…nu sunt specialişti cei de la SRI, nici experţi, nici traducători autorizaţi. Toate aceste sunt nişte fapte foarte grave’, a spunea Iordache.

Curtea Constituţională a României a înregistrat sesizarea venită din partea Camerei Deputaţilor privind existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, au precizat pentru AGERPRES oficiali ai CCR.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a sesizat luni Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, pe tema protocolul SRI – Parchetul General, potrivit unor surse parlamentare.

Sursele citate au precizat că sesizarea a fost semnată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, în condiţiile în care Liviu Dragnea şi-a delegat atribuţiile lui Iordache, pentru data de 8 octombrie.

Florin Iordache a declarat, în urmă cu câteva zile, în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor că analizează posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu un conflict instituţional de natură constituţională pe tema protocoalelor de colaborare încheiate între Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii, din 2009 şi 2016, susţinând că procurorul general a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală.

‘Din punctul meu de vedere, protocoalele sunt inadmisibile şi modul în care procurorul general a semnat aceste protocoale sunt de natură să creeze un conflict constituţional şi spun că ne gândim foarte clar să declanşăm un conflict constituţional datorită faptului că prin semnarea de către procurorul general a acestor protocoale, mă refer la cel din 2009 şi cel din 2016, a venit să adauge la Codul de procedură penală’, a spus Iordache.

Potrivit acestuia, protocolul din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală.

‘Acest protocol din 2016 dă puteri sporite SRI, transformându-l în organ de cercetare penală, dacă SRI se referea la infracţiuni de siguranţă naţională. Dacă vă uitaţi la art. 17 din protocolul din 2009 şi la art. 11 din protocolul din 2016 în care se spune că SRI administrează probe în faza de urmărire penală, ceea ce adaugă Codului de procedură penală, astfel încât efectuează cercetări sau constatări tehnico-ştiinţifice, îndeplinesc acte care sunt în sfera de garanţie a părţilor şi aici vorbesc de art. 27 din protocolul din 2009 şi de art. 11 din protocolul din 2016. Şi de asemenea extinde sfera de competenţe a SRI la orice fel infracţiune, aşa cum este la lit b la art. 2 din protocolul din 2016 şi art. 2 din protocolul din 2009’, a adăugat Iordache.

În opinia lui Iordache, prin protocolul din 2009, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare.

‘De asemenea, dacă vă uitaţi la protocolul din 2009 art. 34 al. 2, SRI este abilitat să cenzureze probele din dosare, pe baza aprecierii agenţilor Serviciului. Iată că prin semnarea acestor protocoale, şi de aceea cred eu că e un fapt foarte grav, procurorul general a venit să adauge la Codul de procedură penală şi a dat puteri sporite SRI, transformându-l în organ de urmărire penală. Toate acestea noi analizăm dacă nu este vorba de un conflict constituţional şi dacă este necesar să sesizăm CCR, pentru că şi pentru trei luni de zile acest protocol din 2009 şi-a produs efectele. Şi dacă, pe baza acestor efecte, nişte oameni, pe baza interpretărilor şi a faptului că organele de cercetare penală au fost cei de la SRI şi ei sunt cei care au făcut expertizele, traducerile…nu sunt specialişti cei de la SRI, nici experţi, nici traducători autorizaţi. Toate aceste sunt nişte fapte foarte grave’, a mai spus Iordache. (Agerpres/FOTO adevarul.ro)