Animalele sunt capabile să poarte ‘conversaţii’ între ele (studiu)
Publicat de Andreea Drilea, 6 iunie 2018, 07:09
Toate vieţuitoarele – de la elefanţi la broaşte şi până la licurici – doresc ‘să vorbească’ între ele, afirmă cercetătorii din Marea Britanie şi Germania. Conversaţiile între doi parteneri, despre care oamenii de ştiinţă credeau până de curând că reprezintă o caracteristică exclusiv umană, sunt destul de frecvente în rândul animalelor, precizează autorii unui studiu publicat recent în Royal Society B: Biological Sciences, informează Press Association.
Fluieratul delfinilor, trâmbiţatul pe frecvenţă joasă al elefanţilor, ‘chiţăitul’ de slabă intensitate al şobolanului-cârtiţă-golaş şi ‘ciocănitul’ broaştei africane cu gheare ar putea să nu poată fi niciodată traduse cu exactitate în limbajul oamenilor.
Dar, potrivit unui nou studiu, care a revizuit o serie de dovezi ştiinţifice mai vechi, toate aceste animale respectă regula ‘vorbitului pe rând’ care există în cadrul conversaţiilor umane.
Cercetătorii din Marea Britanie şi din Germania au descoperit că procesul de comunicare în rândul animalelor a rămas puţin înţeles de către oameni, în pofida existenţei unor studii care analizează de peste 50 de ani cântecele păsărilor.
Lipsa datelor statistice şi, în mod ironic, slaba comunicare dintre oamenii de ştiinţă au împiedicat până acum realizarea unor comparaţii directe între ‘conversaţiile’ la care participă reprezentanţii unor specii diferite.
Autorii noului studiu afirmă că sincronizarea reprezintă un element-cheie care caracterizează regula ‘vorbitului pe rând’ în cadrul comunicării, atât în cazul oamenilor, cât şi în cazul animalelor.
Anumite specii sunt ‘vorbitori’ nerăbdători, întrucât unele specii de păsări aşteaptă mai puţin de 50 de milisecunde înainte de ‘a răspunde’ în timpul unei conversaţii.
La polul opus, caşaloţii schimbă ‘răspunsuri’ între ei după pauze de aproximativ două secunde.
Oamenii se află aproximativ la jumătatea acestei scale, făcând de obicei o pauză de 200 de milisecunde înainte de a răspunde în cadrul unei conversaţii la care participă doi parteneri de discuţie.
În plus, omul nu este singura specie care consideră că întreruperea unei conversaţii reprezintă o acţiune lipsită de politeţe.
Atât piţigoiul-cu-cap-negru din America de Nord, cât şi graurul european practică ‘evitarea suprapunerii’ în timpul comunicării pe rând.
‘Dacă se produc suprapuneri, indivizii devin tăcuţi sau zboară în altă zonă, sugerând că suprapunerea vocală este tratată, în cadrul acestor specii, ca o încălcare a normelor social acceptate referitoare la vorbitul pe rând’, au declarat autorii studiului.
Ei au propus şi un nou cadru pentru viitoarele studii pe animale, care evidenţiază o serie de elemente esenţiale identificate în conversaţiile umane.
‘Scopul final al acestui cadru general de cercetare este acela de a facilita comparaţiile pe scală largă, sistematice, între specii’, a declarat unul dintre autorii cercetării, Robin Kendrick, profesor la catedra de Limbaj şi Ştiinţe Lingvistice din cadrul Universităţii York.
‘Un astfel de cadru va permite cercetătorilor să urmărească istoria evoluţiei acestui comportament remarcabil ce vizează vorbitul pe rând şi să răspundă unor întrebări mai vechi despre originile limbajului uman’, a adăugat acelaşi cercetător.
(Agerpres/FOTO arhivă fermaanimalelor.ro)
