Duminică ruşii sunt chemaţi la urne să îşi aleagă preşedintele

Publicat de Gabriela Rotaru, 17 martie 2018, 07:14

Duminică ruşii sunt chemaţi la urne să îşi aleagă preşedintele într-un scrutin pe care actorul şef de la Kremlin, Vladimir Putin, este de aşteptat să îl câştige confortabil.

Cu câteva zile înainte însă, „Golos”, o organizaţie non-guvernamentală care monitorizează alegerile din Rusia se plânge că se află sub o presiune fără precedent.

În ultima zi a campaniei electorale, preşedintele Vladimir Putin, în calitate de şef al statului, i-a chemat pe cei 109 milioane de alegători ruşi să se prezinte duminică la urne pentru a vota, a spus el, aşa cum fiecare va decide personal.

Liderul de la Kremlin se îndreaptă anticipat spre o nouă victorie confortabilă şi încă un mandat de şase ani. Legea rusă nu permite publicarea ratingurilor electorale în ultima săptămână înainte de alegeri dar sondajele publicate duminică îi conferă lui Putin între 65% şi 69% din opţiuni, lao participare de circa 65%.

În ceea ce priveşte prognozele, Vladimir Putin, potrivit institutului PSIOM ar putea obţine între 69% şi 73% din voturi. Legea nu prevede un prag minim al prezenţei la vot, participarea fiind însă importantă pentru putere pentru validarea victoriei lui Vladimir Putin ca una plebiscitară, ceea ce a devenit şi mai important în condiţiile serioasei agravări în ultimele zile ale relaţiilor ruso-occidentale. Putin, în mod tradiţional, nu a participat la dezbaterile electorale, memorabile doar prin scandalurile ce le-au coborât la un nivel neaşteptat de jos, liderul de la Kremlin alegând să îşi prezinte programul în mesajul către Adunarea Federală, cunoscută în primul rând prin partea consacrată noilor arme nucleare ruseşti. Prima parte însă a conţinut măsuri în domeniul economic, social şi altele, pe care parlamentul şi guvernul şi le-au asumat deja ca sarcini pentru perioada de după alegeri. Singura necunoscută este cum va arăta noul executiv pe care, conform constituţiei, Putin va trebuie să îl formeze după alegeri şi dacă personajele cheie din actualul guvern, în frunte cu premierul Dmitri Medvedev îşi vor păstra funcţiile. Răspunsul este important inclusiv din perspectiva celei mai dificile sarcini a lui Putin în viitorul mandat şi anume tranziţia de putere ce ar urma să se producă al finalul acesteia îni 2024.

Pe locul doi în sondaje se află milionarul Pavel Grudinin, candidat din partea Partidului Comunist cu aproape 7% din voturi, urmat de naţionalistul Vladimir Jirinovski cu între 5,2% şi 6%, ambii putând obţine în realitate peste 10%. Pe locul IV din cei opt candidaţi, cu peste 1%, se află Xenia Sobciak, fiinca mentorului politic al lui Vladimir Putin.

Personaj insolit pe scena politică rusă, vedetă tv devenită activistă de opoziţie, ea se poziţionează ca alternativă atât la putere cât şi la opoziţia tradiţională, declarând ilegală anexarea Crimeei şi cerând ca Rusia să înceteze războaiele din estul Ucrainei şi Siria. Următorul în sondaje este veteranul Grigori Iavlinski, cu circa 1%, ceilalaţi trei candidaţi nedepăşind acest prag. Din acest peisaj lipseşte cel mai popular la ora actuală lider al opoziţiei non-sistem Alexei Navalnâi, exclus de la alegeri din cauza unei condamnări penale pe care el o contestă. Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că a luat toate măsurile pentru ca alegerile să fie celemai corecte din ultimii 25 de ani la ce ar urma să contribuie monitorizarea lor non-stop audio şi video, cât şi o serie întreagă de alte măsuri ce doresc a asigura transparenţa numărarii voturilor, prezenţa observatorilor şi altele. Alegerile vor fi monitorizate şi de câteva sute de obervatori internaţionali, inclusiv din partea instituţiilor OSCE şi Consiliul Europei.

Pe de altă parte, organizaţia GOLOS, un cunoscut ONG specializat în monitorizarea proceselor electorale, s-a plâns de presiuni din partea puterii după ce a anunţat o listă întreagă de nereguli electorale. Potrivit Comisiei Electorale Centrale însă, majoritatea acestora s-au dovedit a fi false, autorităţile acuzând GOLOS, care intenţiona să discrediteze scrutinul prin fabricarea de cazuri false de fraudă. GOLOS finanţat iniţial inclusiv din sursă americană a fost declarat agent străin, fiind obligat să se restructureze pentru a-şi continua activitatea. Teza că Occidentul ar intenţiona să delegitimeze alegerile şi victoria lui Putin este formulată la Moscova la cel mai înalt nivel. În ultimele zile a fost supralimentată de criza ruso-britanică legată de cazul Skripal şi escaladarea pe acest fond a tensiunilor ruso-occidentale. (Rador/ FOTO psnews.ro)